În perioada 3-5 septembrie, Societatea de Limba Română din Voivodina (Serbia) organizează a 23-a ediție a manifestări cultural-ştiinţifice internaţionale ,,MEMORIALUL RADU FLORA”.
Evenimentul va începe la 3 septembrie, la Casa de Cultură din Satu Nou, unde va avea loc un colocviu ştiinţific consacrat domeniilor de activitate care s-au găsit în sfera de activitate a renumitului profesor universitar, lingvist, dialectolog, lexicograf şi lexicolog, folclorist şi critic literar, poet, romancier, autor de antologii, manuale, dicţionare, atlasuri lingvistice.
”Memorialul” se va încheia pe data de 5 septembrie cu Simpozionul Internaţional care va avea loc la Banca voivodinene din Zrenianin.
Radu Flora ((n. 5 septembrie 1922 – m. 4 septembrie 1989) este una dintre cele zece personalități de pe teritoriul fostei Iugoslavii despre care se vorbește și în ”Encyclopaedia Britannica”
Savantul român Radu Flora, o personalitate cu preocupări multiple și deosebit de variate, o personalitate pregnantă care a radiat prin forța sa creatoare inepuizabilă, ceea ce denotă și bogata lui operă și angajarea sa multilaterală în interesul obștei și etniei sale, pentru dezvoltarea vieții științifice și culturale a românilor din Serbia. A rămas memorabilă și activitatea acestui renumit om de știință și în calitate de fundator și an în șir președinte al renumitei asociații de specialitate Societatea de Limba Română din Voivodina. Radu Flora a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învățământului, literaturii și culturii, în general, cât și în mod special în domeniul păstrării limbii române și a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor științifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică).
Renumitul savant român a fost un distins profesor universitar, om de știință și cultură, scriitor, dramaturg, istoric și critic literar, folclorist, autor de antologii, de manuale școlare, de cursuri pentru uzul studenților, cercetător al relațiilor sârbo-române, traducător, dar, înainte de toate, lingvist și dialectolog de marcă, respectiv lexilocog și lexicograf. Dialectologia a fost disciplina științifică de bază căreia prof. dr. Radu Flora i-a acordat cea mai mare atenție. Drept mărturie stă cartea Dijalektološki profil rumunskih banatskih govora sa vršačkog područja (cu 34 de hărți lingvistice și 32 texte dialectologice), Novi Sad, Matica srpska, 1962, 169 pag.), cât și teza sa de doctorat publicată sub titlul Rumunski banatski govori u svetlu lingvističke geografije (Beograd, Filološki fakultet Beogradskog Univerziteta, Monografije XXIV, 1969, 528 str. + 44 hărți). Tot din acest domeniu fac parte și Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav (Lingvistički atlas rumunskih dijalekata iz jugoslovenskog Banata) și Micul atlas lingvistic al graiurilor istro-române, două lucrări capitale care, din păcate, încă nu au văzut lumina tiparului în Serbia.
A fost membru permanent al renumitei instituții științifice Matica Srpska din Novi Sad iar, din anul 1953, a fost și collborator al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A participat la mai mult de douăzeci de congrese internaționale din domeniul lingvisticii, dialectologiei și folclorului, respective la reuniuni consecrate lingvisticii romanice, filologiei, etnologiei și istoriei. A alcătuit două dicționare și anume: Dicționarul sârb-român (XIV+645 p.), 1952, Editura „Frăție și unitate”, Vârșeț și Dicționarul român-sârb” (XXVIII +356 p.), 1969, Panciova – București, dicționar tipărit în coeditare la Editura [„Libertatea”] din Panciova și Editura Științifică din București. Din domeniul literaturii, amintim două cărți importante ale marelui savant și om de cultură: Istoria literaturii române. De la origini până la Unirea Principatelor, vol. I, Vârșeț, Editura „,Libertatea”, 1962, 278 p. și Istoria literaturii române, vol. II, Vârșeț, Editura „Libertatea”, 1963, 371 p. Ani în șir, ambele cărți au fost folosite de elevii școlilor medii în limba română ca manuale pentru obiectul Limba și literatura română. Pentru necesitățile învățământului în limba română în Serbia, a alcătuit și două antologii: Din proza clasicilor români, Nuvela, Editura „Frăție și unitate”, Vârșeț, 1952, 462 p. și Din lirica clasicilor români. De la Văcărești și până la poezia burgheză dintre cele două războaie, Editura „Frăție și unitate”, Vârșeț, 1953, 496 p. În mod deosebit trebuie amintită și cartea lui Radu Flora Literatura română din Voivodina. Panorama unui sfert de veac 1946-1970, Casa de Editură „Libertatea”, Panciova, 1971, 175 pag. În calitate de fondator al Societății de Limba Română din Voivodina (la 4 martie 1962) și de inițiator al formării Crujocului pentru folclor al S.L.R., prof. dr. Radu Flora a scris și lucrarea de referință Folclor literar bănățean. Premise și sinteze, Editura „Libertatea”, Panciova, 1975, 364 p. Totodată, în calitate de redactor principal a scris și prefața la cele două volume masive de folclor literar cules de membrii Comisiei de folclor a S.L.R. Foaie verde, spic de grâu, Zrenianin, 1979 și Foaie verde, lămâiță, Zrenianin, 1982. Ca bun cunoscător al relațiilor care au influențat la conviețuirea celor două popoare român și sârb, a scris două cărți de referință Din relațiile sârbo-române. Privire de ansamblu, Editura „Libertatea”, Panciova, 1964, 235 pag. și Relațiile sârbo-române, Noi contribuții, Editura „Libertatea”, Panciova, 1968, 408 pag. Profesorul Radu Flora a fost și a rămas un exemplu pentru toți care îi urmează calea, pentru toți care l-au respectat și au apreciat calitățile lui de erudit și „enciclopedie ambulantă”.
A fost unul dintre inițiatorii formării Catedrei de limbă și literatură română la Universitatea din Novi Sad. În anul 1980, împreună cu dr. Mihailo Palov și prof. Lia Magdu, prof. dr. Radu Flora elaborează Proiectul privind catedra, precum și Planul și Programa analitică pentru Catedra amintită.