Se estimează că, în 2019, dintre cei peste 17 milioane de cetățeni mobili ai UE, aproximativ 15 milioane au avut drept de vot (peste 3 % din totalul populației cu drept de vot din UE) în alegerile parlamentare europene din 2019. Totuși, un număr relativ mic dintre aceștia și-au exercitat drepturile.
Datele statelor membre arată că înregistrarea cetățenilor mobili ai UE în țările lor de reședință rămâne scăzută la nivelul UE, deși cifrele variază foarte mult de la un stat membru la altul (la fel ca și disponibilitatea datelor relevante): de la 0,1 % în Croația și 0,2 % în Letonia la 17 % în Spania și 24 % în Malta.
Conform tratatelor UE, cetățenii UE cu reședința într-o altă țară UE trebuie să aibă dreptul de a participa la alegerile europene și locale în aceleași condiții ca și cetățenii acelei țări. Cu toate acestea, cetățenii europeni care locuiesc în alt stat UE se confruntă cu obstacole în exercitarea drepturilor electorale, iar participarea lor la alegeri rămâne scăzută în comparație cu localnicii.
Regulile privind alegerile europene, ca și cele care stabilesc modul în care cetățenii altor state pot participa la alegerile locale diferă de la o țară la alta.
În februarie 2023, Parlamentul a adoptat două rapoarte prin care solicită statelor UE să îmbunătățească aceste reguli.
În urma solicitărilor din partea Parlamentului, Comisia Europeană a înaintat propuneri de actualizare și armonizare a regulilor privind alegerile europene și pe cele locale în toate țările.
Parlamentul dorește reguli mai simple și o participare la alegeri mai accesibilă.
Raportul privind alegerile UE și cel privind alegerile locale – promovate în Parlament de Damian Boeselager (Verzii/ALE, Germania), respectiv de Joachim Stanisław Brudziński (ECR, Polonia) – propun simplificarea înregistrării alegătorilor și candidaților și facilitarea votului prin oferirea de informații în alte limbi oficiale ale UE și în formate care să ajute grupurile vulnerabile, de exemplu: braille, caractere de dimensiuni mari, audio și prin limbajul semnelor.
De asemenea, țările UE sunt încurajate să ia în considerare introducerea de instrumente pentru a simplifica procesul de votare, cum ar fi votul electronic și prin corespondență, precum și secțiile de votare mobile.
Totodată, deputații au cerut eliminarea unor prevederi din normele actuale, inclusiv excepția care permite unei țări să restrângă drepturile electorale ale cetățenilor din alte țări UE atunci când aceștia reprezintă peste 20% din cetățenii UE care locuiesc pe teritoriul său.
Pentru schimbarea regulilor, țările UE din Consiliu trebuie să le adopte în unanimitate.
Deputații își doresc intrarea lor în vigoare înaintea alegerilor europene din 2024.
Pe baza datelor din 2020, ponderea cetățenilor UE care sunt resortisanți ai unui alt stat membru în totalul populației cu drept de vot variază foarte mult de la o țară la alta. Primul loc este ocupat de Luxemburg (40,4%), iar pe ultimul loc se află Polonia (0,09%). În Cipru, Irlanda, Belgia, Austria și Malta, aceasta variază între 7 și 14 % din electorat.
