La finalul săptâmânii trecute, au avut loc, la Kiev, convorbiri ale membrilor Delegației Parlamentului României pentru inițierea dialogului cu instituțiile din Ucraina în vederea asigurării protecției drepturilor cetățenilor aparținând comunității românești autohtone din Ucraina, cu Hanna Hopko, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Rada Supremă şi cu o serie de parlamentari ucraineni.
Consultările de la Kiev au avut loc în contextul demersurilor Delegaţiei Parlamentului României pentru stabilirea unui dialog cu autorităţile ucrainene, pornind de la o serie de prevederi din noua Lege a Educaţiei din Ucraina (Legea 3419-D), care restrânge, în mod semnificativ, nivelul de predare în limba română, ca limbă maternă.
În baza Tratatului privind relațiile de cooperare și bună vecinătate dintre România și Ucraina din 1997, a tratatelor internaţionale pe care cele două ţări le-au ratificat, în baza prevederilor constituţionale şi a legislaţiei în vigoare privind drepturile minorităţilor naţionale din cele două ţări, membrii delegaţiei române au susţinut importanţa asigurării protecţiei la standarde europene a drepturilor cetăţenilor aparținând comunităţii româneşti autohtone din Ucraina, așa cum a fost cerută şi în mod formal de Parlamentul României, în Declarația nr. 2/2017, adoptată în unanimitate, în şedinţa comună din data de 20 septembrie a.c.. În acest context, parlamentarii români au reiterat sprijinul constant acordat de România Ucrainei în drumul său european şi au subliniat, în repetate rânduri, necesitatea respectării de către partea ucraineană a principiilor de drept internaţional şi a valorilor europene pe care şi le-a asumat, ca fundament al oricărei construcţii democratice.
Delegaţia Parlamentului României a subliniat faptul că actul normativ în discuţie restrânge aria drepturilor deja exercitate de către persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, care se regăsesc confirmate în angajamentele asumate de statul ucrainean atât în plan bilateral, cât şi în planul angajamentelor de tip multilateral. Dreptul de a studia în limba maternă nu trebuie restrâns şi nici îngrădit, acesta fiind un standard pe care statul român îl aplică în raport cu minorităţile naţionale.
Plecând de la exemple concrete privind situaţia drepturilor de care se bucură minoritatea ucraineană din România şi având ca bază principiul reciprocităţii, prevăzut în Tratatul bilateral, a fost subliniat faptul că demersul întreprins de legislativul român este unul îndreptăţit, susţinut cu fermitate şi în unanimitate, la toate nivelurile.
Delegaţia română a solicitat respectarea în integralitate a avizului Comisiei de la Veneţia asupra textului legii, inclusiv prin modificări legislative şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de adoptarea şi promulgarea acestui act normativ fără obţinerea prealabilă a acestuia.
Pe parcursul discuţiilor, şeful delegaţiei române a transmis interlocutorilor ucraineni un mesaj deschis şi constructiv axat pe dialog şi cooperare, accentuând convingerea că, împreună, vor putea fi identificate soluţii, în conformitate cu standardele europene şi angajamentele bilaterale, pentru asigurarea dreptului la educaţie în limba maternă copiilor etnicilor români din Ucraina.
În acest sens şi având în vedere atingerea obiectivului stabilit prin Declaraţia Parlamentul României referitoare la adoptarea Legii educaţiei în Ucraina, deputatul Georgian Pop a precizat că vizita la Kiev reprezintă o primă etapă a dialogului politic iniţiat de Delegaţia Parlamentul României cu autorităţile ucrainene, partea română propunându-şi să continue acest demers prin acţiuni viitoare. Totodată, a fost reafirmat angajamentul ferm al Delegaţiei Parlamentului României pentru dialog ca singură modalitate în găsirea de soluţii, astfel încât exerciţiul dreptului la educaţie în limba maternă pentru persoanele aparţinând minorităţii române să nu fie diluat, ca urmare a prevederilor noii Legi a educaţiei.
Din delegaţia Parlamentului României, condusă de deputatul Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaţilor, au făcut parte deputaţii loan Bălan, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina din Parlamentul României, Matei-Adrian Dobrovie, vicelider al Grupului parlamentar al USR din Camera Deputaților, Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru românii din afara graniţelor ţării, Nicolae-Miroslav Petrețchi (Grupul parlamentar al minorităților naționale), reprezentantul în Parlamentul României al Uniunii Ucrainenilor din România, deputatul Erika Benkő, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene, precum şi senatorii Ion Hadârcă, vicelider al Grupului parlamentar al ALDE din Senat și Virginel Iordache, membru al Grupului de prietenie cu Ucraina din Parlamentul României.
