Deputatul Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, le scrie premierului Viorica-Vasilica Dăncilă, și ministrului Culturii, George Vladimir Ivaşcu, despre necesitatea completării patrimoniului Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti” cu monumente reprezentative de arhitectură țărănească specifice zonelor etnografice românești din Basarabia, ținutul Herța și Nordul Bucovinei, precum și din alte zone etnografice românești extrafrontaliere.
”Muzeul Naţional al Satului, unul dintre primele muzee în aer liber din Europa, a fost deschis în București, la 10 mai 1936, în prezenţa regelui Carol al II-lea, iar pentru public cu o săptămâna mai târziu, la 17 mai 1936, având titulatura inițială Muzeul Satului Românesc. Inițial, patrimoniul muzeului a cuprins construcții reprezentative de arhitectură țărănească (case, anexe gospodăreşti, biserici, instalaţii tehnice şi ateliere meşteşugăreşti etc.), specifice tuturor zonelor etnografice românești, inclusiv celor din Basarabia (căreia i s-a rezervat de la bun început o întreagă zonă în cuprinsul Muzeului), inclusiv celor ale grupurilor dialectale istorice românești (aromân și meglenoromân). Încă din perioada de dinaintea celui de al Doilea Război Mondial, Muzeul Satului Românesc, ca reprezentare miniaturală a României reîntregite și a lumii românești, în general, a înregistrat pierderi însemnate, cum ar fi, bunăoară, monumentele dezafectate în 1937 (şase mori de vânt din Basarabia, o casă de macedoromâni, o locuinţă din Caliacra, o moară plutitoare şi o cherhana), ca urmare a deschiderii şantierului pentru ridicarea Palatului Elisabeta. Alte pierderi importante s-au înregistrat după 1940 când 11 județe de răsărit și de nord ale României au fost anexate de către URSS (județele Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț, Tighina). Din informațiile pe care le deținem, Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti a păstrat în fondurile sale fotografii, desene și schițe ale tuturor monumentelor de arhitectură tradițională românească specifice celor 11 județe înstrăinate care au dispărut din patrimoniul celui mai important muzeu românesc în aer liber. În acest context și întrucât ne aflăm în anul Centenarului Marii Uniri, vă rugăm respectuos să ne comunicați: Dacă până în acest moment Guvernul României și Ministerul Culturii și Identității Naționale au luat sau nu în calcul posibilitatea reîntregirii patrimoniului Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” cu monumente reprezentative de arhitectură țărănească specifice zonelor etnografice românești din Basarabia, ținutul Herța și Nordul Bucovinei; Care este, în cazul unui răspuns afirmativ, cuantumul fondurilor bugetare alocate pentru acest scop; Care este, în cazul unui răspuns negativ, cuantumul fondurilor bugetare pe care Guvernul le va prevedea în următoarele luni pentru acest scop în propunerile sale de rectificare a Legii Bugetului de stat pe anul 2018; Dacă Guvernul României și Ministerul Culturii și Identității Naționale iau sau nu în calcul posibilitatea reîntregirii patrimoniului Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti cu monumente reprezentative de arhitectură țărănească specifice zonelor etnografice românești extrafrontaliere (Nordul Maramureșului, Valea Timocului și Homolie, Macedonia istorică și regiunile adiacente, Transnistria, Istria, Valahia Moravă și altele)”.
