Într-o rezoluție adoptată miercuri cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, Parlamentul European subliniază că România și Bulgaria au îndeplinit deja cerințele necesare pentru admiterea în spațiul Schengen și îndeamnă Consiliul să își îndeplinească obligațiile referitoare la cooperarea loială în temeiul articolului 13 din TUE în relația sa cu Comisia și cu Parlamentul European.
Deputații regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru Schengen pentru cele două țări „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”. Un spațiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputații, menționând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.
În preambulul rezoluției Parlamentul European recunoaște că rămânerea României și Bulgariei în afara zonei de liberă circulație reprezintă o povară pentru economică și social pentru cele două țări și o discriminare. Deputații notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă pentru șoferii de camioane.
În plus față de prejudiciul cauzat pieței unice a UE prin obstrucționarea liberei circulații a mărfurilor și persoanelor între statele membre europene, textul menționează „daunele ireparabile” aduse mediului, contrare obiectivelor de neutralitate climatică ale UE. În plus, sănătatea oamenilor este pusă în pericol de creșterea poluării cauzate de numeroasele vehicule care așteaptă să treacă frontiera în fiecare zi, cu aproximativ 46.000 de tone de CO₂ emise în fiecare an, potrivit eurodeputaților.
Rezoluția solicită Comisiei să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative și nejustificate” adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen și să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare și subliniază necesitatea de a analiza posibilitățile actuale și potențiale viitoare de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Eurodeputații subliniază că situația actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” și „subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE”.
Eurodeputații transmit Președinției spaniole a Consiliului să acorde o prioritate deosebită acestui subiect și să programeze un vot pe această temă în 2023 și invită Consiliul European să ia măsuri pentru a evita utilizarea abuzivă a dreptului de veto.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent într-o rezoluție din 5 octombrie 2022 și într-o dezbatere la 14 decembrie 2022.