167791 – 13122023 – Parlamentul și-a adoptat marţi propunerile pentru îmbunătățirea dimensiunii democratice a alegerilor din 2024 și pentru sistemul candidaților cap de listă.
Raportul, care a primit 365 voturi pentru, 175 voturi împotrivă și 71 abțineri, solicită măsuri pentru îmbunătățirea prezenței la vot la alegerile din 6-9 iunie 2024 dincolo de procentele înregistrate în 2019, care au reprezentat deja, la acea vreme, o creștere față de scrutinul anterior. Propunerea Parlamentului se concentrează pe maximizarea impactului campaniilor electorale, pe procedura post-electorală de numire a viitoarei Comisii și a președintelui acesteia, precum și pe garantarea faptului că toți cetățenii își pot exercita dreptul de vot.
Perioada post-electorală
Deputații europeni solicită ca legătura dintre preferințele alegătorilor, exprimate la urne, și alegerea Președintelui Comisiei să fie clară și credibilă. Ei afirmă că procesul de numire ar trebui să depindă de asigurarea unei majorități în Parlament, astfel cum prevede Tratatul de la Lisabona, și solicită, de asemenea, să se renunțe la acordurile încheiate în Consiliul European în spatele ușilor închise. Eurodeputații doresc un acord obligatoriu între Parlament și Consiliul European, care să asigure că partidele politice europene și grupurile parlamentare încep negocierile privind un candidat comun imediat după alegeri și înainte ca o propunere să fie formulată de Consiliul European.
Candidatul cap de listă al partidului care a obținut cele mai multe locuri în Parlament ar trebui să conducă prima rundă de negocieri, iar Președintele Parlamentului ar trebui să coordoneze acest proces, dacă va fi necesar. Deputații europeni doresc, în același timp, un „acord de legislatură” între partidele și grupurile politice, prin care s-ar putea asigura o majoritate în Parlament, ca bază pentru programul de lucru al Comisiei. Un astfel de acord ar fi și o garanție pentru votanții europeni că alegerile vor fi urmate de acțiuni coerente.
Creșterea participării și garantarea dreptului de vot
În același document, Parlamentul îndeamnă Consiliul să adopte rapid noua lege electorală europeană și noile norme pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene, astfel încât cel puțin acestea din urmă să fie aplicabile în campania din 2024. Partidele politice naționale și cele europene ar trebui să își desfășoare campaniile conform valorilor Uniunii și să confere o vizibilitate sporită dimensiunii europene a scrutinului.
Pentru a asigura că toți cetățenii Uniunii își pot exercita dreptul de vot, statele membre ar trebui să introducă măsuri care să faciliteze accesul la informații și la secțiile de votare pentru persoanele cu dizabilități. Deputații europeni doresc și să încurajeze implicarea cetățenilor europeni aparținând unor categorii specifice, cum ar fi cei care locuiesc în altă țară UE sau într-o țară terță și persoanele fără adăpost. Alte recomandări vizează protejarea procesului electoral de ingerințe externe și interne, prin garanții și măsuri mai solide de combatere a dezinformării. Deputaţii salută acordul la care au ajuns co-legislatorii cu privire la publicitatea politică, şi subliniază rolul important pe care îl joacă campania instituţională de informare, alături de organizaţiile societăţii civile, în a contribui la dezbaterea pe marginea politicilor europene, şi care vine în completarea campaniilor partidelor politice.
Prin adoptarea acestui raport Parlamentul vine în întâmpinarea aşteptărilor cetăţenilor exprimate în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei, şi anume propunerile 38(3), 38(4), 27(3) şi 37(4). Acestea privesc consolidarea relaţiei dintre cetăţenii şi reprezentanţii aleşi, precum şi combaterea dezinformării şi a ingerinţelor externe.
