Comisia Europeană a prezentat președinției belgiene primele propuneri pentru reducerea sarcinii administrative a fermierilor.
Pentru că setul de standarde de bază – denumite GAEC (bune condiții agricole și de mediu) – pe care toți fermierii trebuie să le respecte pentru a primi sprijinul PAC s-a dovedit a fi dificil de pus în aplicare, Comisia propune simplificarea unor cerințe de condiționalitate.
Comisia a luat deja măsuri prin acordarea, pentru 2024, a unei derogări parțiale de la normele privind terenurile lăsate în pârloagă, așa-numita GAEC 8. În prezent, Comisia propune modificarea normelor privind primul standard (GAEC 1), care impune obligația de a menține zonele cu pășuni permanente în UE stabile începând cu anul de referință 2018. În temeiul acestei cerințe, foștilor crescători de animale cu pajiști mari forțați să treacă la producția de culturi arabile din cauza perturbărilor pieței în sectorul cărnii și al produselor lactate li s-ar putea solicita să își reconvertească terenul arabil în pajiști permanente. Această obligație ar putea duce la pierderi de venituri pentru fermierii în cauză. Comisia propune modificarea acestor norme până la jumătatea lunii martie pentru a se asigura că schimbările structurale cauzate de reorientarea pieței și de reducerea efectivelor de animale sunt luate în considerare, asigurându-se că agricultorii nu sunt penalizați în activitatea lor și contribuind la reducerea sarcinii, deoarece ar trebui reconvertite mai puține suprafețe în pajiști permanente.
Comisia va revizui, de asemenea, practicile agricole care pot fi posibile în perioade sensibile atunci când se îndeplinește obligația de a acoperi solurile în conformitate cu GAEC 6. De asemenea, Comisia încurajează toate părțile interesate să își împărtășească opinia cu privire la sarcina administrativă care poate fi legată de Directiva privind nitrații. Acest lucru se poate realiza prin intermediul consultării publice online deschise până la 8 martie 2024.
În al doilea rând, Comisia propune simplificarea metodologiei pentru anumite controale, cu scopul de a reduce numărul vizitelor la ferme efectuate de administrațiile naționale cu până la 50 %. Această măsură răspunde în mod direct solicitărilor din partea statelor membre. Comisia propune raționalizarea și clarificarea modului de evaluare a calității sistemului de monitorizare a suprafețelor. Acesta din urmă este un sistem bazat pe analiza automatizată a imaginilor prin satelit din cadrul programului Copernicus, menit să reducă inspecțiile la ferme, să ajute fermierii să evite erorile și să suporte sancțiuni, precum și să faciliteze raportarea. Cu mai puține vizite din partea administrației pentru a le gestiona, fermierii vor avea mai mult timp pentru a-și dedica activitatea de bază.
În al treilea rând, Comisia propune clarificarea utilizării conceptului de forță majoră și a circumstanțelor excepționale. Acest concept juridic permite ca fermierilor care nu își pot îndeplini toate cerințele PAC din cauza unor evenimente excepționale și imprevizibile aflate în afara controlului lor (cum ar fi în cazul secetelor grave sau al inundațiilor) să nu li se impună sancțiuni. Această clarificare va sprijini administrațiile naționale în aplicarea acestei dispoziții și va asigura aplicarea uniformă a acesteia în întreaga Uniune. Acest lucru va îmbunătăți, de asemenea, certitudinea obținerii sprijinului PAC pentru fermierii afectați de astfel de evenimente nefericite. La un nivel mai general, Comisia va colabora cu statele membre pentru a stabili posibile modalități de raționalizare a controalelor.
În documentul său, Comisia menționează, de asemenea, măsuri suplimentare pe termen mediu care ar putea reduce sarcinile pentru fermieri, în special pentru fermierii mai mici, și poate lua în considerare posibilitatea de a propune modificări în acest sens ale regulamentelor de bază privind PAC convenite de Parlamentul European și de Consiliu în 2021.
O propunere prezentată poate fi scutirea fermelor mici cu o suprafață mai mică de 10 hectare de la controalele legate de respectarea cerințelor de condiționalitate (GAEC). Această derogare ar simplifica în mod semnificativ activitatea zilnică a micilor fermieri, care reprezintă 65 % din beneficiarii PAC, menținând în același timp ambițiile PAC în materie de mediu, deoarece fermele mici acoperă doar 9,6 % din zonele care beneficiază de sprijin din partea PAC. În plus, în cazul în care regulamentele de bază ar fi modificate pe termen mediu, GAEC 8 privind terenurile lăsate în pârloagă, GAEC 7 privind rotația culturilor și GAEC 6 privind acoperirea solului ar putea fi revizuite pentru a reduce și mai mult sarcina pentru fermieri.
În martie, Comisia va lansa un sondaj online adresat direct fermierilor, pentru a identifica obstacolele administrative percepute și cu care se confruntă fermierii (principalele lor îngrijorări și problemele administrative care decurg din PAC și alte norme europene pentru alimentație și agricultură).
În paralel, Comisia va facilita schimbul de bune practici de simplificare de către statele membre între diferitele organisme relevante de cooperare (și anume, grupuri de experți, comitete și altele).
Atunci când a analizat propunerile de simplificare, Comisia a luat în considerare efectele acestor propuneri asupra obiectivelor de mediu și ambiției politicii agricole comune. Ele asigură, de asemenea, continuarea unui cadru legislativ stabil și previzibil pentru fermierii din UE, bazat pe actuala PAC, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Pentru a răspunde în continuare actualei situații de criză din sectorul agricol, Comisia lucrează, de asemenea, la acțiuni de îmbunătățire a poziției fermierilor în lanțul alimentar și de protejare a acestora împotriva practicilor comerciale neloiale, care vor fi prezentate în curând. Având în vedere că fermierii sunt adesea veriga cea mai vulnerabilă din lanțul valoric alimentar, aceste acțiuni pot acoperi aspecte precum transparența pieței, practicile comerciale din lanțul valoric, costurile de producție sau controlul mai omogen al normelor existente privind produsele agricole importate.
