Fundația CAESAR a organizat pe 14 noiembrie, la Ambasada României din Washington, colocviul „Democrație și reprezentare: Perspectivele votului electronic și prin corespondență pentru românii de pretutindeni”.Evenimentul a adus în prim-plan problematica exercitării votului pentru românii din diaspora. Câștigător în cadrul concursului public de proiecte din sesiunea februarie 2015, acest proiect beneficiază de sprijinul Ministerului Afacerilor Externe prin Departamentul Politici Pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DPPRRP).
La eveniment au participat experți în domeniul votului electronic și prin corespondență, alături de reprezentanți ai comunității românești din zona metropolitană a capitalei americane, care activează în mediul academic, de afaceri, diplomatic și în cadrul unor organizații internaționale. Evenimentul s-a bucurat de prezența Ambasadorului României în SUA, domnul George Cristian Maior.
Proiectul „Democrație și reprezentare: Perspectivele votului electronic și prin corespondență pentru românii de pretutindeni” reprezintă o inițiativă comună a membrilor CAESAR din Franța, Marea Britanie și SUA. Inițiativa urmărește coagularea de expertiză din rândul comunității de români din diaspora și din țară în vederea identificării unor soluții viabile privind îmbunatățirea accesului cetățenilor români la exercitarea unui drept constituțional fundamental: dreptul la vot.
Evenimentul de la Washington a marcat finalul seriei de trei colocvii organizate în cadrul acestui proiect, dintre care două s-au desfășurat anterior la Paris și Londra.
Pe parcursul colocviului, participanții au dezbătut perspectivele votului electronic și a votului prin corespondență in cadrul a trei sesiuni: democrația participativă, securitatea cibernetică și tehnologia informației, și aspecte legale. Cei prezenți au atras atenția asupra punctelor slabe pe care le are legislația din domeniu.
S-a apreciat că, deși reprezintă un pas înainte privind alternativa la votul clasic, legea propusă a votului prin corespondență – adoptată recent în Parlament și contestată ulterior la Curtea Constituțională – se aplică doar românilor cu domiciliul sau reședința în străinătate, și nu și celor din interiorul granițelor României (de ex., studenții din centrele universitare cu domiciliul în altă localitate).
Totodată, românii din străinătate vor putea vota strict pentru parlamentarii care reprezintă diaspora (doi senatori și patru deputați), astfel că impactul legii nu ar fi unul semnificativ și nu ar influența în mod substanțial configurația Parlamentului de la București. Au fost semnalate și anumite probleme cu privire la aspectele legale ale legii votului prin corespondență. Acestea țin, în special, de barierele birocratice privind înscrierea în registrul electoral, dar și de normele metodologice care ar urma să fie elaborate, deși acest lucru ar fi fost de preferat să aibă loc concomitent cu discutarea proiectului de lege în cauză.
În ceea ce privește votul electronic, experții au arătat punctual motivele pentru care aplicarea acestui tip de vot nu este oportună și nici fezabilă în contextul actual românesc. Pe lângă faptul că introducerea și implementarea votului electronic ar dura 5-7 ani, există serioase probleme privind confidențialitatea votului și a integrității procesului aferent.
La finalul discuțiilor, participanții au convenit asupra unor soluții concrete menite să îmbunătățească legea votului prin corespondentă, alături de eliminarea unor ambiguități și obstacole administrative. Printre măsurile propuse se numără: i) aplicabilitatea legii și pentru românii din țară, în situația în care aceștia știu că nu se vor afla în ziua votului în circumscripția de care aparțin; ii) înscrierea în registrul electoral să fie posibilă și online (și nu limitată la depunerea documentelor aferente prin poștă sau în persoană la misiunile diplomatice românești); iii) înscrierea în registrul electoral să fie posibilă în baza unui act de identitate/pașaport eliberat de autoritățile române, și nu în baza documentelor emise de autoritățile străine; și iv) posibilitatea exercitării votului pentru parlamentarii care reprezintă circumscripția în care românii din diaspora își au domiciliul în România. Nu în ultimul rând, cei prezenți au propus demersuri pentru îmbunătățirea reprezentativității în legislativul de la București a românilor care trăiesc în afara granițelor țării prin creșterea numărului de parlamentari pentru diaspora.
În perioada imediat următoare, Fundația CAESAR va demara un proces de consultare cu reprezentanți ai diasporei și cu experți în domenii relevante votului electronic și prin corespondență. Ideile și propunerile avansate pe temele în cauză vor constitui un cadru pentru continuarea dialogului privind alternativele la votul clasic și vor duce la elaborarea unor propuneri și direcții de acțiune concrete, ce urmează a fi prezentate public în prima parte a anului 2016.
