Peste 153 de milioane de oameni vor suferi de demență până în anul 2050, potrivit unui nou studiu. Autorii studiului publicat în The Lancet spun că datele sunt socante, iar demenţa reprezintă „o ameninţare majoră, care se dezvoltă rapid”, punând presiune pe sistemele de sănătate şi asistenţă socială în fiecare ţară în parte.
În 2019, numărul de cazuri era estimat undeva la 57 de milioane de cazuri la nivel global. Însă, din cauza îmbătrânirii populaţiei, dar şi a factorilor de risc în demenţă – obezitate, fumat, nivelul crescut de zahăr în sânge – numărul va creşte considerabil.
Ce ar putea preveni acest avânt al creşterii cazurilor de demenţă? Investiţiile în accesul liber la educaţie, spun tot autorii studiului.
Studiul citat de Mediafax estimează situaţia pentru adulţii cu vârste de 40 de ani şi peste, din 195 de ţări din întreaga lume.
Țările cu cele mai multe cazuri de demenţă
Cum era de aşteptat, cele mai afectate populaţii sunt şi cele mai dezavantajate socioeconomic, sau care au factori de risc crescut (obezitate, fumat, diabet).
Africa şi Orientul Mijlociu – 367%, , Africa Subsahariană – 357%, Qatar – 1,926%, Emiratele arabe unite – 1,795%, Bahrain – 1,084%.
La polul opus, ţările care au un nivel ridicat de dezvoltare vor avea mai puţine cazuri de demenţă, precum statele din Asia-Pacific (53%) şi Europa de Vest (74%).
În Marea Britanie, numărul pacienţilor cu demenţă va creşte cu 75% – din circa 907.000 în 2019, la 1,6 milioane în 2050.
Ţara cea mai „norocoasă” este, cum poate era de aşteptat, Japonia, cu o creştere a cazurilor de demenţă cu doar 27%.
În 2019, afecţiunea costa bugetele ţărilor circa 1 trilion de dolari (750 miliarde de euro). Aşadar, guvernele ar trebui să investească în prevenţie, pentru a nu suporta costuri mult mai mari mai târziu, îmbătrânirea populaţiei fiind o realitate inevitabilă.
Factorii de risc în demenţă ce pot fi preveniţi
Experţii americani enumeră o serie de factori de risc ce pot fi abordaţi şi care, pot astfel, influenţa cu mult numărul preconizat pentru anul 2050: educaţia precară, tensiunea arterială ridicată, fumatul, obezitatea, depresia, sedentarismul, diabetul, izolarea socială, consumul excesiv de alcool, poluarea şi accidente în zona capului, precum şi afectarea auzului. Depinde însă de un efort coroborat: fiecare individ în parte, comunitatea şi derularea de politici publice de fiecare guvern în parte.
