Ministrul francez de interne Manuel Valls a declanșat o polemică violentă la sfârșitul lunii septembrie, declarând că „romii au vocația să se întoarcă în România sau Bulgaria„. Plângerea pentru provocare la ură rasială, pe care MRAP (Mișcarea Împotriva Rasismului și pentru Prietenie între Popoare) a depus-o în fața Curții de Justiție a Republicii (CJR) contra ministrului de interne, după remarcile sale controversate cu privire la romi, a fost clasată fără urmări, potrivit unei surse judiciare joi, 19 decembrie, scrie presa franceză.
În motivarea deciziei sale de clasare, comisia pentru petiții a CJR consideră în special că „afirmațiile incriminate se inserează într-o dezbatere de interes public cu privire la problemă, calificată de ministru dificilă și complexă, de integrare a romilor„, într-un interviu în septembrie la France Inter.
Ministerul de Interne a reacționat în timpul serii pentru a-și exprima ușurarea: Această decizie „pune capăt unei polemici sterile și unor acuzații insuportabile împotriva lui Manuel Valls„.
„Această afacere este în mod legal terminată„, s-a adăugat, menționând că o decizie de clasare a CJR nu poate fi contestată. Valls nu a depășit „limitele admisibile ale libertății de exprimare„.
MRAP a depus o plângere la 12 noiembrie în fața CJR, singura abilitată să judece miniștri pentru acțiuni în cadrul funcției lor. MRAP i-a reproșat lui Manuel Valls remarcile sale despre romi: „populații cu moduri de viață extrem de diferite de ale noastre și care sunt în contrast evident” și care „au vocația să se întoarcă în România sau Bulgaria„. Alte asociații antirasiste au refuzat să se asocieze acestui demers al MRAP.
Potrivit comisiei pentru petiții, Manuel Valls, în timpul acestui interviu, „a declarat în esență că puterile publice încearcă să aplice împreună cu țările de origine ale acestei comunități și cu cele ale Uniunii Europene o politică permițând să se ajungă la soluții acceptabile și viabile, în respectul acestor populații și modului lor de viață„.
Potrivit magistraților comisiei pentru petiții, „nu pare că, aceste cuvinte, depășesc limitele admisibile ale libertății de exprimare”. În consecință, „în absența unor elemente de natură să caracterizeze delictul denunțat, plângerea ar trebui clasată”.
