Planul de Relansare Economică a României

Klaus Iohannis: Să investim în viitorul nostru și să reclădim România din temelii.

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la prezentarea Planului de Relansare Economică a României, că noul model economic care stă la baza documentului elaborat de Guvern va fi axat pe investiții, digitalizare și inovare. Președintele a criticat guvernările anterioare despre care a spus că au neglijat nevoile românilor. ”Românii ar fi trebuit să beneficieze deja de infrastructură de transport modernă și europeană, de școli demne de secolul XXI, de spitale performante, de acces la rețeaua de gaze, de securitate energetică, de industrie competitivă și agricultură prosperă, pe măsura potențialului de care dispunem noi în România”, a declarat președintele.

Iohannis:

Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi, alături de dumneavoastră, la acest moment de importanță majoră pentru România de mâine. Cu toții traversăm o perioadă deosebit de dificilă, cu restricții și constrângeri, ale căror efecte le-am resimțit din plin în plan sanitar, social, dar, din păcate, și economic.

Chiar dacă avem de gestionat în continuare provocările actualei crize sanitare, trebuie, în egală măsură, să pregătim cele mai potrivite instrumente economice pentru a merge mai departe, cu hotărâre și optimism, pentru a face posibilă dezvoltarea României. Depinde numai de noi să transformăm provocările actuale în oportunități, să înțelegem mai bine problemele cu care ne confruntăm și să identificăm cele mai bune soluții.

Pe fondul pandemiei generate de noul coronavirus, România s-a confruntat cu cea mai dificilă perioadă din ultimii 30 de ani, moment care a scos în evidență lipsa cronică de preocupare și de viziune a guvernărilor anterioare, care nu au lăsat resurse economice și sanitare suficiente pentru o reacție urgentă în fața unei crize.

În acest context, activitatea Guvernului s-a concentrat pe identificarea rapidă de soluții. Prin implicarea maximă din partea autorităților s-a reușit gestionarea unei situații foarte complicate și în permanentă evoluție, care a necesitat o continuă reajustare a măsurilor.

De aceeași seriozitate și implicare avem nevoie și în continuare, pentru că, de acum înainte, eforturile trebuie canalizate cu și mai mare forță spre identificarea oportunităților care să genereze dezvoltare pe termen mediu, dar și pe termen lung.

În contextul socio-economic actual, tot mai complex în plan regional și global pe fondul crizei COVID-19, trebuie să ne adaptăm la noile condiții, să devenim mai competitivi, să devenim mai flexibili.

Traversăm o criză mondială fără precedent, iar răspunsurile noastre trebuie să fie pe măsură. Avem nevoie să direcționăm resursele și energiile noastre, în mod inteligent, înspre susținerea economiei, ca element vital pentru asigurarea coeziunii economice și sociale.

A venit astăzi momentul ca toate măsurile pe care le adoptăm în domeniul economic să fie incluse într-un plan, într-un singur plan, și să turăm motoarele pe calea relansării economice.

Așa cum știți, m-am implicat direct, împreună cu premierul și cu membrii Guvernului, în dezbaterea și identificarea celor mai bune măsuri de relansare economică, pornind de la consultările cu mediul de afaceri, de la nevoile economiei, dar și ale salariaților. Am susținut, de la bun început, necesitatea unei abordări pro-active, care să mențină locurile de muncă și să sprijine companiile românești.

Această abordare presupune un nou model de dezvoltare economică, bazat pe măsuri adaptate noii economii, un model economic axat pe investiții în infrastructură, pe digitalizare și inovare, pe competitivitate și export de produse cu valoare adăugată ridicată.

În toamna anului trecut, am propus o nouă viziune economică, România prosperității și a competitivității, România creșterii sustenabile, prin investiții, exporturi, inovare și spirit antreprenorial. Românii au arătat clar că își doresc o dezvoltare sănătoasă și durabilă, care să ofere speranță și predictibilitate pentru mediul antreprenorial și să ducă la creșterea reală a nivelului de trai.

Modelul economic al guvernării sau al guvernărilor PSD din ultimii ani, bazat exclusiv pe consum și fără nicio viziune pe termen lung, a neglijat total așteptările românilor, care au sperat că viața lor se va îmbunătăți semnificativ și durabil. Românii ar fi trebuit să beneficieze deja de infrastructură de transport modernă și europeană, de școli demne de secolul XXI, de spitale performante, de acces la rețeaua de gaze, de securitate energetică, de industrie competitivă și agricultură prosperă, pe măsura potențialului de care dispunem noi în România.

În schimb, România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană la calitatea drumurilor și în jumătatea inferioară în clasamentul eficienței transportului.

În ceea ce privește digitalizarea – adică vârful de lance al economiei moderne, lucrurile, din păcate, stau la fel de rău. Ne situăm pe locul 26 în Uniunea Europeană, iar relația dintre stat și cetățean este continuu îngreunată de absența pe scară largă a serviciilor publice digitale.

Am realizat, în această perioadă dificilă, că ceea ce ani de zile a fost imposibil a devenit, iată, posibil și trebuie să se transforme, cât mai curând, în normalitate. Sub presiunea crizei provocate de coronavirus, au fost găsite soluții pentru digitalizarea activității în administrația publică și nu numai. Este important să înțelegem că toate aceste progrese acumulate acum în criză trebuie accelerate și duse mai departe.

Avem o singură cale de a ne dezvolta economic, sănătos și durabil: să investim în viitorul nostru și să reclădim România din temelii. Acesta este îndemnul pe care l-am adresat Guvernului, să avem un plan de investiții prin care să refacem încrederea mediului economic, dar și a românilor în perspectivele noastre de dezvoltare. Numai prin investiții vom putea relansa economia, numai prin investiții vom putea oferi speranță și oportunități întreprinzătorilor, dar, în același timp, și angajaților.

Lecțiile dure ale acestei pandemii ne-au arătat că este absolut obligatoriu să ne consolidăm securitatea sanitară, alimentară, energetică și tehnologică.

Am încurajat Guvernul să ia în considerare toate aceste aspecte în pregătirea Planului de relansare economică, axat pe rezultate concrete. Am lucrat împreună pentru a ne asigura că Planul este fundamentat pe baze solide și că include cele mai importante și mai urgente proiecte de investiții, de care România are mare nevoie acum și în viitor.

Românii merită o rețea de autostrăzi la nivel european, un sistem energetic puternic în plan național și regional, industrii și servicii competitive. Putem avea toate acestea numai prin accelerarea proiectelor majore de investiții, într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă. Sunt obiective majore care se pot atinge prin muncă și dedicare, nu prin declarații populiste, precum cele ale guvernanților din ultimii ani, lipsite de orice efect și rămase la stadiul de promisiuni deșarte.

Guvernul m-a asigurat că, în anii următori, vor fi finalizate lucrările de infrastructură aflate în prezent în mare întârziere și vor fi demarate noi proiecte consistente. Între acestea se află autostrada Pitești-Sibiu, drumul expres Pitești-Craiova, autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni, autostrada Ploiești – Comarnic – Brașov și Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Suceava.

Însă orice plan de investiții ambițios necesită finanțare pe măsură. Din acest motiv, fondurile europene trebuie să devină pilon esențial al dezvoltării noastre.

România nu mai are voie să rateze nicio oportunitate de finanțare și de dezvoltare, și nici să urmărească mize mici, de moment, legate eventual de interese electorale. Este important să valorificăm cât mai bine mecanismele europene de finanțare, cum sunt, de exemplu, inițiativa SURE și Planul european de redresare economică. De exemplu, SURE este un instrument deosebit de util, deoarece sprijină atât angajații, cât și companiile, prin posibilitatea păstrării locurilor de muncă.

Avem datoria ca, în următorul exercițiu financiar european, să fructificăm pe deplin oportunitățile de dezvoltare oferite de fondurile europene.

Cu sprijinul acestora, vom putea susține întreprinderile mici și mijlocii, cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele de transport transeuropene, toate cu scopul de a stimula creșterea economică și de a crea locuri de muncă productive și cât mai bine plătite, pentru românii din țară, dar și pentru cei care se întorc acasă din străinătate.

Aveți oportunitatea, dar mai ales datoria de a accelera implementarea măsurilor și a programelor de investiții din acest Plan de relansare, cu rezultate concrete și efecte directe asupra prosperității cetățenilor noștri. Eu am toată încrederea că, împreună cu românii, vom depăși dificultățile actuale și vom pune bazele României Normale, care să ne ofere tuturor un viitor mai bun în țara noastră.

Vă mulțumesc și vă doresc succes și spor la muncă!”

 

Orban:

Programul ”Reclădim România” e un program de investiții și susținere economică.

Schimbarea modelului de dezvoltare economică – model bazat pe investiții, digitalizare, inovare, creșterea competitivității, a productivității.

Am constatat că accesul companiilor la capital, la resurse, la tot ce înseamnă resursele care pot fi mobilizate din fonduri europene, zona financiar-bancară este extrem de dificil și extrem de restrâns. Din acest motiv am gândit de la începutul crizei să asigurăm cât mai multe lichidități pentru companii. Cele mai multe măsuri pe care le-am luat au urmărit acest obiectiv.

Vă anunț că în curând vom primi aprobarea și pentru schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor și care nu sunt IMM-uri.

O altă problemă pe care am constatat-o și pe care încercăm să o remediem este fluiditatea circulației banilor între companii. Am gândit o schemă prin care să asigurăm creditul comercial.

E momentul ca liderii politici să iasă din mlaștina demagogiei și populismului, din discursul SF care nu are nicio legătură cu legitățile economice. Vremea când politicienii promiteau marea cu sarea și ofereau praful de pe tobă trebuie să înceteze.

Din partea Guvernului trebuie să se audă vocea rațiunii.

În perioada care va veni trebuie să vă spun limpede că investițiile care se derulează de către Guvern, companiile statului se vor accelera, care trebuie să vină dintr-un management corect.

Nu putem să dezvoltăm infrastructura atât timp cât o procedură de licitație durează și 5 ani de zile.

Guvernul și administrația trebuie să își schimbe mentalitatea, o administrație care să accelereze toate procedurile necesare. Criteriul de evaluare a celui care lucrează în administrația publică trebuie să fie eficiența.

Guvernul și administrația trebuie să fie un partener al mediului de afaceri.

România are o șansă uriașă. Avem oportunități pe care unii nu le-au identificat până astăzi. Nu avem voie să ratăm nicio oportunitate.

Ne-am propus ca în maxim o lună de zile toate măsurile prevăzute în programul economic să fie implementate prin adoptarea tuturor actelor normative. Ne-am propus ca toate măsurile să fie ușor accesibile și să fie disponibile digital.

 

Planul național de investiții și relansare economică, aprobat în ședința de guvern

 

Guvernul a făcut public Planul național de investiții și relansare economică, document aprobat în ședința de guvern de azi. Acesta cuprinde măsuri de sprijin pentru economie, inclusiv granturi nerambursabile (bani care nu mai trebuie dați înapoi). Măsurile sunt adresate firmelor mari și mici, angajatorilor și angajaților, la nivel local și nivel central.

Unele dintre măsurile promise de Guvernul Orban au ca sursă de finanțare fondurile europene, dar pentru multe nu este specificată sursa sumelor în documentul oficial.

Cele mai importante măsuri promise:

Sprijin pentru program flexibil de muncă. Guvernul va asigura plata unei indemnizații în valoare de 75% din diferența dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului și salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii progamului de lucru. Măsura se aplică companiilor a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puțin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. Finanțarea acestei măsuri se va acoperi prin Programul SURE al Comisiei Europene.

Granturi (bani gratis) de 2.000 de euro pentru SRL-urile fără angajați. Toate domeniile; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, chirii, utillități; Număr beneficiari: 50.000; Buget: 100 mil. euro (fără sursă de finanțare)

Finanțarea chiriilor pentru perioada în care desfășurarea activității comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă: valoarea chiriei/beneficiar/lună, pentru o perioadă de 3 luni. Buget: 160 mil. lei (fără sursă de finanțare)

Capital de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-uri. Valoare grant: max. 125.000 Euro; Domenii: HoReCa, turism, transporturi, evenimente; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, echipamente; Buget: 350 mil. euro. Fără sursă de finanțare

Finanțarea depozitelor de comercializare a produselor agricole. Obiectiv: construcția a 8 depozite regionale cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea și comercializarea produselor agricole locale. Valoarea investiției: 120 mil. euro.. Fără sursă de finanțare

Granturi pentru digitalizarea IMM-urilor. Valoare grant: 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect; Cheltuieli: echipamente IT, automatizarea echipamentelor industriale, automatizarea fluxurilor tehnologice; Buget: 150 mil. euro

3.000 de km de autostradă și drumuri expres în următorii zece ani (31 de miliarde euro). Nu e precizată sursa de finanțare

Modelul de dezvoltare a României bazat doar pe consumul populației, determinat de politicile pro-ciclice ale guvernărilor anterioare, trebuie schimbat într-un nou model de creștere economică axat pe: stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești, investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice, transformarea digitală a economiei și a administrației publice, pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică, tranziția către o economie durabilă.

Obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern: realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025

Granturi de sprijin pentru repornirea  întreprinderilor, capital de lucru și investiții

Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi:

Valoare grant: 2000 Euro/SRL fără salariați; Toate domeniile; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, chirii, utillități; Număr beneficiari: 50.000; Buget: 100 mil. euro

Schema de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19

Finanțarea chiriilor pentru perioada în care desfășuararea activității comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă: valoarea chiriei/beneficiar/lună, pentru o perioadă de 3 luni. Buget: 160 mil. lei.

Capital de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-uri:

Valoare grant: max. 125.000 Euro; Domenii: HoReCa, turism, transporturi, evenimente; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, echipamente; Buget: 350 mil. euro.

Programe de finanțare nerambursabilă pentru creșterea competitivității IMM-urilor

Granturi pentru investiții și pentru reconversia economică a IMM-urilor:

Valoare grant: 50.000 – 200.000 Euro; Domenii: Industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcții, transport, turism, confecții; Cheltuieli: producție, achiziția de echipamente, utilaje, tehnologii; Buget: 550 mil. euro.

Granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operațional Regional – Axa 2.1:

Grant: max. 200.000 euro; Buget alocat: 117 mil. euro; Supracontractare: 130 mil. euro;

Granturi pentru creșterea competitivității IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operațional Regional – Axa 2.2:

Grant: 200.000 – 1.000.000 euro; Buget (alocare inițială și supracontractare): 450 mil. euro

Granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanțarea investițiilor mari în creșterea productivității prin Programul Operațional Regional: Grant: 2.000.000 – 6.000.000 euro; Buget (alocare inițială și supracontractare): 550 mil. euro

Granturi pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor

Granturi pentru start-up-uri pentru studenți în domenii competitive și inovative:

Valoare grant: 40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create. Domeniile de activitate prevăzute în Strategia Națională de Competitivitate a României și în Strategia de Cercetare Dezvoltare Inovare; Buget: 150 mil. euro

Granturi pentru digitalizarea IMM-urilor

Valoare grant: 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect; Cheltuieli: echipamente IT, automatizarea echipamentelor industriale, automatizarea fluxurilor tehnologice; Buget: 150 mil. euro

Star-Tech Innovation (Noul program Start – UP)

Obiectivul schemei este finanțarea start-up-urilor inovative prin granturi de o valoare estimată la 42.000 euro. Beneficiari: aproximativ 7000 de noi IMM-uri

Finanțarea programelor de educație digitală a angajaților pentru IMM-uri

Valoare grant: 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect; Buget: 30 mil. euro

Sprijin pentru dezvoltarea agriculturii și a industriei agro-alimentare

Finanțarea depozitelor de comercializare a produselor agricole

Obiectiv: construcția a 8 depozite regionale cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea și comercializarea produselor agricole locale. Valoarea investiției: 120 mil. euro.

Granturi pentru achiziția de echipamente pentru irigații

Achiziția de kit-uri pentru irigații – 6000 euro/beneficiar. Buget: 48 mil. euro.

Granturi de finanțare pentru antreprenoriat rural

Obiectiv: sprijinirea directă a activităților de procesare și de distribuție a produselor agricole obținute de micii producători; Valoare grant:40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create; Buget: 200 mil. euro.

Instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat:

Bugetul estimativ este de 42 milioane euro (20 milioane euro alocare distinctă pentru tinerii din afara granițelor în scopul reîntoarcerii în țară a celor cu experiență și formare în domeniul agricol). Pentru prima dată, beneficiarii pot accesa facilitatea concesionării de terenuri cu destinație agricolă, libere de contract cu suprafață de maxim 50 de ha, aparținând domeniului public sau privat al statului.

Programe de finanțare pentru investiții noi și pentru relocarea companiilor în România:

Schema de ajutor de stat pentru investiții noi (greenfield)

Obiectiv: Stimularea și atragerea investițiilor noi cu impact major în economie prin finanțarea de proiecte de investiții, inclusiv investiții de tip greenfield.

Valoare ajutor de stat: max. 37,5 mil. euro/investiție; Buget alocat: 1,5 miliarde lei anual până în 2023.

Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională

Obiectiv: granturi pentru dezvoltarea regională prin realizarea de investiții care determină crearea de noi locuri de muncă.

Valoare ajutor de stat: max. 37,5 mil. euro/investiție; Buget alocat: 450 mil. lei anual până în 2025.

Programe de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții

Programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru și investiții pentru IMM-uri. Credite garantate de stat în proporție de 80% sau 90% și dobândă subvenționată 100% a creditelor de investiții și creditelor/liniilor de credit aferente capitalului de lucru contractate de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii. Plafon: 15 mld. lei; Număr beneficiari: 40.000.

Garanții de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru și investiții. Garanții, în numele și în contul statului, acoperind necesarul de garantare în proporție de maxim 90%, pentru credite noi sau deja acordate de către bănci comerciale pentru realizarea investițiilor şi/sau pentru susținerea activității curente a companiilor cu cifră de afaceri mai mare de 20 mil. lei. Plafon: 8 mld. lei; Număr beneficiari: 600.

Schema de garantare privind asigurarea creditului comercial (furnizor)

Prin acest program se urmărește stimularea expunerii la risc a asigurătorilor și facilitarea accesului companiilor la asigurarea creditului comercial.

În cazul unei pierderi, suma plătită de către Ministerul Finanţelor Publice reprezintă 80% din suma neîncasată/nerecuperată de asigurător. Plafon alocat: 1 mld. lei.

Program de garantare a finanțărilor de tip factoring cu regres și scontarea efectelor de comerț

Obiectiv: acordarea de facilităţi de garantare de către stat pentru creditele pe termen scurt acordate întreprinderilor mici şi mijlocii a căror valoare se stabilește prin corelare cu valoarea finanțărilor de tip factoring/operațiuni de scontare.

Valoarea unei facilități de factoring acordate IMM-ului aderent pe un debitor cedat este de maximum 500.000 lei. Plafoane alocate: 1,5 mld. lei/factoring; 1,5 mld. lei/scontare.

Program de garantare a leasing–ului de echipamente și utilaje

Obiectiv: garantare a leasing-ului pentru IMM-urile care optează pentru o finanțare non-bancară.

Vor fi acordate finanțări până la o limită maxima de 5.000.000 lei/ beneficiar, garantate în limita unui plafon de garantare în valoare de 1,5 miliarde lei.

Instrumente de creștere a capitalizării companiilor și de finanțare a investițiilor

Înființarea Fondului Român de Investiții (FRI) pentru finanțarea unor investiții în domenii de interes strategic. Înființarea unui fond de investiții de stat pentru finanțarea unor activități precum private equity (fonduri de investiții sub formă de participare la capitalul social al unor societăți comerciale), venture capital (fonduri de investiții în societăți comerciale nou sau de curând înființate), agenție de promovare a investițiilor, proiecte educaționale pentru antreprenori etc. Capitalizare inițială: 300 mil. euro.

Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții. Înființarea unei bănci de dezvoltare după modelul altor bănci de dezvoltare din Uniunea Europeană care contractează împrumuturi pe piețele de capital și acordă finanțări, în condiții avantajoase, pentru proiecte de investiții care sprijină obiectivele naționale de interes strategic.

Măsuri de sprijin pentru angajați și companii pentru reluarea activităților economice

Prelungirea indemnizației de șomaj tehnic. Continuarea măsurii privind acordarea indemnizației de șomaj tehnic pentru angajatorii/profesioniștii a căror activitate este suspendată. Impact: 850 mil. lei/lună.

Stimularea reluării activităților economice și a ocupării. Pentru beneficiarii indemnizației de șomaj tehnic care își reiau activitatea se acordă o sumă în cuantum de 41,5% din salariul brut al angajatului (maxim 41,5% din câștigul salarial mediu brut pe țară) pe o durată de 3 luni. Impact: 3,35 mld. lei.

Sprijin pentru program flexibil de muncă. Guvernul va asigura plata unei indemnizații în valoare de 75% din diferența dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului și salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii progamului de lucru. Măsura se aplică companiilor a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puțin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. Finanțarea acestei măsuri se va acoperi prin Programul SURE.

Granturi pentru formarea profesională a angajaților. Schema de finanțare se adresează angajatorilor care investesc în formarea profesională a propriilor salariați. Aceștia beneficiază de o subvenție stabilită în funcție de nivelul de calificare a programului de formare parcurs. Buget alocat: 150 mil. lei.

Stimularea ocupării tinerilor, a persoanelor cu vârsta de peste 50 ani și a românilor întorși din străinătate. Se acordă un sprijin în valoare de 50% din salariul brut al angajatului dar nu mai mult de 2500 lei pentru angajatorii care încadrează în muncă: Tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 ani; Persoanele cu vârsta de peste 50 ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgență; Cetățeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, din motive neimputabile lor.

Măsuri active pentru lucrătorii sezonieri și zilieri din domeniile agriculturii, HoReCa și turismului. Protejarea angajaților prin acordarea unor măsuri de sprijin suplimentare pentru: Persoanele care au desfășurat activități ca zilieri în luna anterioară solicitării; Persoanele care desfășoară activități sezoniere în baza unor contracte individuale de muncă, pe perioadă determinată de cel puțin 3 luni.

Locuri de muncă pentru tineri. Valoarea granturilor acordate pentru acțiuni antreprenoriale: 25.000 euro pentru susținerea locurilor de muncă destinate tinerilor. Buget: 300 mil. euro.

Stimularea desfășurării muncii în regim de telemuncă. Acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziționarea de echipamente IT pentru angajații care desfășoară activități în regim de telemuncă în perioada stării de urgență/alertă.

Măsuri de protecție socială:

Pachete alimentare și de igienă corporală pentru persoanele vulnerabile. Sprijin pentru persoanele aflate în situații de dificultate, risc de sărăcie sau cu venituri precare prin oferirea de pachete alimentare și pachete de igienă corporală; Beneficiari: 1,18 mil. persoane; Buget alocat: 225 mil. euro.

Vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă. Vouchere pentru mese calde acordate persoanelor în vârstă de peste 75 de ani care au venituri sub venitul minim garantat. Beneficiari: 250.000 persoane. Buget alocat: 100 mil. euro

Vouchere pentru elevi. Vouchere pentru elevii care provin din familiile cu venituri mici sau cu venituri sub venitul minim garantat aflați în risc de sărăcie severă, pentru achiziționarea de rechizite școlare, îmbrăcăminte și încălțăminte. Beneficiari: 400.000 copii. Buget alocat: 30 mil. euro.

Investiții în infrastructură:

Rutier: Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare – 407,3 Km de autostrăzi și drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro.

Sibiu – Pitești (Loturi 1, 4, 5), Craiova – Pitești, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borș), Sebeș – Turda, AO:Inelul de Sud București, Varianta de ocolire Bacău, Podul peste Dunăre de la Brăila.

Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres. Perioada: 2020 – 2030. Cost estimat: 31 miliarde euro.

Sibiu – Pitești (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădășelu – Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg. Mureș – Iași – Ungheni, A3: Ploiești – Comarnic – Brașov, A7: Ploiești– Suceava – Siret, AO: Inelul de Nord București; București – Alexandria – Craiova – Lugoj, Buzău/Focșani – Brăila – Galați, Măcin – Tulcea – Constanța; Transregio Gilău – Cluj N. – Apahida

Feroviar: Investiții în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro

Finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulația trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h.

Proiecte noi de modernizare a căii ferate în scopul asigurării obiectivelor de conectivitate: Ploiești-Suceava-Dărmănești, București-Craiova-Timișoara-Arad, Suceava-Cluj Napoca, Buzău-Fetești, Port Constanța-Palas, Predeal-Brașov, Centura feroviară a Municipiului București, Cluj Napoca-Episcopia Bihor

Tren metropolitan Nădășelu – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida

Investiții locale:

Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare: Pentru perioada 2021-2027 se alocă un buget de cca. 8 miliarde de lei pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare pentru finanțarea a 750 de proiecte, dintre care 600 în mediul rural și 150 în mediul urban; Alte investiții pentru 500 de microstații de tratare, fose septice și sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei.

Extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale: Guvernul va aloca 1 miliard de euro în cadrul multianual 2021-2027, dintr-un un buget total estimat la 9,6 miliarde lei pentru extinderea și înființarea de noi rețele inteligente de gaze naturale în scopul racordării a 70% dintre locuințele din România.

Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale: În perioada 2021-2027 Guvernul își propune să reabiliteze și să modernizeze cca. 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde lei și 7.000 de km de drumuri județene, pentru care se vor aloca 12 de miliarde lei.