DRP precizează că demersurile oficiale pentru organizarea primei ediții a Congresului Românilor de Pretutindeni, au început încă din luna martie, când DRP a început corespondența pe această temă cu Parlamentul României (care poate convoca acest for prin decizia Birourilor permanente reunite ale celor două Camere).
De asemenea, în paralel MAE a început identificarea modalităţilor preliminare care ar putea conduce la convocarea Congresului și a elaborat o propunere de proiect de metodologie, pe baza căreia decidenții politici (parlamentarii) pot lucra în vederea asumării deciziei de convocare a Congresului, pe care a transmis-o Parlamentului în luna mai. Propunerea DRP a fost discutată și analizată în ședința din 16 iunie 2014, parlamentarii convenind, de principiu, să o aprobe, sub rezerva alocării bugetului de către Guvern. Ca urmare a acestei ședințe, a fost solicitată MAE o estimare a costurilor necesare organizării Congresului, estimare care a fost trimisă de MAE conducerii Camerei Deputaților, fără a fi luată o decizie oficială privind convocarea Congresului.
”DPRRP salută interesul ridicat în rândul comunităţilor româneşti din străinătate cu privire la demersul organizării primului Congres al Românilor de Pretutindeni şi se angajează să pună la dispoziţia acestora toată informaţia relevantă pe această temă, de îndată ce ea va fi confirmată oficial”, se arată în comunicatul DRP.
Subiect intrat brusc în atenția mass-media după discuțiile oficiale dintre ministrul Bogdan Stanoevici și membrii comisiilor parlamentare de resort, organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni este prevăzută expres de Legea 299/2007, conform căreia Parlamentul României este forul decizional în convocarea şi organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni.
În încercarea de a se ajunge la un consens privind procedurile și data convocării Congresului, în luna septembrie au avut loc două discuții oficiale între ministrul Bogdan Stanoevici și membrii comisiilor de resort, fără un rezultat concret.