Expoziţia şi prelegerea cu tema „Arheologia în România: aşezarea din epoca cuprului de la Pietrele (bazinul inferior al Dunării) şi cel mai vechi aur din istoria umanităţii”, organizată de Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Societatea Româno-Germană şi Institutul german de arheologie din Berlin (Deutsches Archäologisches Institut), va începe mâine, la Berlin.
Prelegerea va fi susţinută de Prof. Dr. Svend Hansen, directorul departamentului Euro-Asia, Institutul german de arheologie din Berlin şi Dr. Agathe Reingruber, cercetător în cadrul aceluiaşi institut. Expoziţia aduce în faţa publicului un număr de 24 de lucrări care oferă prin intermediul imaginilor şi a semnalizărilor explicative, o privire de ansamblu asupra stadiului cercetărilor şantierului arheologic din localitatea românească Pietrele (jud. Giurgiu). Săpăturile arheologice de la Pietrele au fost demarate în anul 2004 de către Institutul german de arheologie din Berlin, în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti şi Institutul de geografie fizică al Universităţii Frankfurt am Main, cu susţinerea financiară a Asociaţiei de cercetare din Germania (Deutsche Forschungsgemeinschaft).
În localitatea Pietrele, arheologii au scos la iveală urmele unei culturi care datează din mileniul al V-lea î.e.n, localizată în aria de nord a complexului Gumelniţa-Kodzadermen-Karanovo VI. Descoperirile din această aşezare din epoca cuprului sunt excepţionale: arheologii au găsit mii de vase ornamentate artistic, unelte, pietre de acuţit şi şlefuit, mici figurine şi cioburi sub obiecte din cupru şi aur. Printre aceste piese deosebite, se numără recipiente de păstrare de dimensiuni foarte mari, având 1,20 metri înalţime şi o capacitate de 400 litri. S-au descoperit fundaţiile unui număr de 120 de locuinţe, cu o vechime de aproximativ 6300 de ani, în care au locuit cel puţin un număr de 200 de oameni. Săpăturile arheologice de la Pietrele evidenţiază faptul că locuitorii aceştei aşezări aveau cunoştinţe importante în producerea uneltelor din cupru, piatră, os şi că totodată trebuie să fi practicat un comerţ intens. Locuitorii respectivei culturi foloseau minereuri, minerale şi aur, materii prime care, fiind aproape inexistente în zona Valahiei, erau aduse de departe.
Cu ajutorul celor mai noi metode, cercetătorii au stabilit că aşezarea de la Pietrele a fost abandonată undeva în jurul anului 4300 î.e.n., posibil din cauza unei catastrofe. Probabil că viitoarele cercetări vor putea oferi mai multe informaţii despre ceea ce a condus la sfârşitul acestei culturi.