Bruxelles-ul se are în vedere o prelungire a plafonarii prețului la gaze, introdusă în februarie, pe fondul temerilor că situația din Orientul Mijlociu și recenta sabotare a unei conducte din Marea Baltică ar putea determina o nouă majorare a prețurilor în această iarnă.
Potrivit Financial Times, care se referă la o prezentare făcută diplomaților din cele 27 de state membre ale UE, prețurile gazelor au fost cu aproape 90% mai mici decât anul trecut și în acest moment Comisia Europeană nu consider că există impedimente pentru continuarea aplicării plafonării.
Plafonul a fost introdus după multe săptămâni de discuții tensionate între statele membre, Germania și Austria opunându-se inițial introducerii pentru că măsura distorsionează piețele și va genera o nouă criză. În ciuda acestor îngrijorări, plafonarea nu a afectat importurile de gaze către UE, se arată în prezentarea Comisiei, potrivit sursei citate.
Înalți diplomați și oficiali UE au declarat pentru FT că, în ciuda scăderii prețurilor la energie și a stocării de gaze în UE la niveluri record, aprovizionarea în această iarnă ar putea fi afectată de războiul Israel-Hamas și de potențialele acte de sabotare a infrastructurii de gaze.
„Nu știm ce se va întâmpla anul acesta. Avem situația în Israel și nu știm cum va afecta asta importurile din Orientul Mijlociu”, a spus un diplomat al UE.
Aceștia au adăugat că o conductă de gaz în Marea Baltică, care a fost sabotată la începutul acestei luni, a fost o altă îngrijorare și „ar fi bine să avem o poliță de asigurare”.
În apogeul crizei energetice, care a rezultat din întreruperea de către Moscova a aprovizionării cu gaz către Europa în urma invaziei sale din 2022 a Ucrainei, prețurile au ajuns și la peste 300 euro/MwH.
În cele din urmă, statele membre au convenit că plafonul va intra în vigoare dacă prețurile vor atinge 180 euro/MwH timp de trei zile consecutive.
Germania se numără printre cele 10 țări care au semnat un document inițiat de Austria, care solicită, în schimb, o atenție sporită asupra energiei regenerabile, inclusiv o creștere a obiectivului UE de a avea 42,5% din energia sa derivată din surse regenerabile până în 2030 la 45%.
Materialul transmis Comisiei în acest weekend, solicită prelungirea legislației de urgență introdusă în timpul crizei, care a permis statelor membre să accelereze autorizarea parcurilor eoliene și a parcurilor solare.
„Războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei arată, de asemenea, vulnerabilitatea Europei din cauza dependenței sale de energie neregenerabilă și de importurile critice de materii prime. Această dependență este un risc de securitate și alimentează inflația cu efecte negative asupra coeziunii sociale și competitivității”, se mai arată în materialul invocate de FT.
De asemenea, s-a cerut o relaxare a normelor privind ajutoarele de stat pentru proiectele din surse regenerabile și pentru conexiuni mai bune cu dezvoltarea energiei din surse regenerabile din regiunile învecinate cu UE.
Germania și Franța conduc, de asemenea, un impuls mai amplu pentru Comisie de a extinde regulile privind ajutorul de stat, care au permis guvernelor să plătească sume mari de sprijin consumatorilor care se confruntă cu prețuri mari la energie ca urmare a războiului. Măsurile urmează să se încheie până la 31 decembrie a acestui an. Dar Belgia, Olanda, Danemarca, Estonia și Finlanda au declarat, într-o scrisoare trimisă joi lui Didier Reynders, comisarul pentru concurență, că nu există „nici necesitatea și nici temeiul legal” de a extinde regulile privind ajutorul de stat de urgență.
Rob Jetten, ministrul olandez al climatului și energiei, a precizat pentru FT că finanțarea ar fi mai bine folosită „pentru a aborda cauza principală” prin investiții în măsuri de eficiență energetică și de economisire a energiei.
Comisia urmează să prezinte în noiembrie o propunere prin care să confirme care dintre măsurile energetice de urgență, inclusiv plafonul prețului gazelor, autorizarea măsurilor și reglementărilor pentru a se asigura că rezervele de gaze sunt partajate între statele membre, ar trebui prelungită.
Într-o conferință de presă de săptămâna trecută, ministerul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că România va menține actuala schema de plafonare a prețurilor la energie.
