Principala temă discutată de miniștrii de interne în cadrul Consiliului JAI din 4 martie a vizat lupta împotriva traficului de droguri și a crimei organizate, convenindu-se asupra unei recomandări privind implementarea celor mai bune practici din capacitățile statelor membre de a lupta împotriva traficului de droguri.
Recomandarea se bazează pe Barometrul Schengen (privind cooperarea polițienească, managementul frontierelor și sistemelor informatice de combatere a traficului de droguri) și are în stabilirea unor strategii naționale ofensive și defensive împotriva drogurilor, cartografierea fluxurilor ilicite de droguri, destructurarea rețelelor criminale (prin verificări automate ale Sistemului de Informații Schengen pentru intrările/ieșirile de vehicule în hub-urile logistice), creșterea rezistenței huburilor logistice (prin întărirea sistemului de supraveghere maritime).
În contextul evaluării stării curente a Spațiului Schengen, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a subliniat că Barometrul Schengen apreciază contribuția autorităților din România, evidențiindu-se, în particular, procentul semnificativ de acceptare a cererilor bazate pe Regulamentul Dublin, care se ridică la 79%. De asemenea, ca urmare a aplicării Proiectului Pilot implementat în anul precedent, s-a remarcat reducerea cu 88% a fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, cu efect direct asupra situației operaționale la frontiera dintre România și Serbia.
De asemenea, s-a discutat despre cartografierea rețelelor criminale cu risc ridicat, urmând ca Europol să prezinte un raport cu privire la acest exercițiu de cartografiere.
O altă prioritate discutată a fost Alianța Portului European, lansată în luna ianuarie de președinția belgiană, bazată pe mobilizarea comunității vamale, parteneriatul public-privat împotriva contrabandei de droguri și a infiltrării criminale și consolidarea operațiunilor de aplicare a legii în porturi.
În ceea ce privește problema migrației, miniștrii au discutat despre situația actuală și dezvoltarea parteneriatelor strategice cu țările de origine și de tranzit al migrației ilegale.
În iulie 2023, UE a încheiat un memorandum de înțelegere cu Tunisia, care includea un pilon important privind migrația, iar în prezent sunt în curs de negociere parteneriate similar cu Egiptul și Mauritania.
În cadrul schimbului de opinii pe tema migrației, reprezentantul României a prezentat interesul României pentru relansarea relațiilor cu statele din Africa și evoluția pozitivă a colaborării bilaterale cu Tunisia și Serbia.
În timpul prânzului, miniștrii au discutat implicațiile războiului de agresiune al Rusiei pentru securitatea internă a UE și situația din Orientul Mijlociu și au evaluat mijloacele de a răspunde riscurilor la adresa securității interne a UE ca urmare a acestor conflicte.
Dimensiunea online a conflictului din Orientul Mijlociu, în primul rând răspândirea dezinformării și a urii online, riscă să crească polarizarea și să alimenteze extremismul în UE.
În acest context, miniștrii au acordat o atenție deosebită necesității de a implementa și de a utiliza pe deplin cadrul legal al UE, în special Regulamentul privind conținutul terorist online și Legea privind serviciile digitale, pentru a combate conținutul ilegal online.
Ministrul ucrainean de interne, Ihor Klymenko, a intervenit prin videoconferință.
Președinția belgiană a Consiliului JAI i-a informat pe miniștri despre stadiul a două propuneri legislative pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor. O propunere, asupra căreia s-a ajuns la un acord politic între Parlamentul European și Consiliu, în luna februarie, va fi prelungită până în aprilie 2026 o derogare de la normele de protecție a datelor în sectoarele comunicațiilor electronice, care le permite companiilor de internet să detecteze abuzurile sexuale online asupra copiilor în cadrul serviciilor lor, să-l raporteze și să elimine materialele de abuz sexual asupra copiilor.
A doua propunere de lege a UE – care se află încă pe masa legislatorilor UE – va obliga companiile de internet să alerteze autoritățile cu privire la abuzul sexual online asupra copiilor.
Miniștrii au făcut un schimb de opinii cu privire la evaluarea, încheiată în februarie 2024, a regulamentului european pentru paza de frontieră și de coastă (Frontex). Această evaluare, prima de la adoptarea noului regulament în 2019, se încheie cu o evaluare pozitivă și identifică o serie de provocări legate de deficiențe organizatorice, tehnice și operaționale.
Miniștrii au luat act de actualul stadiu al interoperabilității sistemelor informaționale ale UE în domeniul migrației, securității și justiției. În prezent aceste sisteme de informații –Sistemul de Informații Schengen, baza de date cu amprente digitale Eurodac și sistemul online de autorizare a călătoriei ETIAS – nu sunt interconectate, dar UE implementează o nouă arhitectură de interoperabilitate, care va oferi o interfață unică pentru căutări. Conform calendarului convenit în octombrie 2023, noul sistem de management al frontierei (Entry Exit System) va intra în funcțiune în toamna acestui an, urmat de Sistemul european de identificare și autorizare a călătoriilor (ETIAS) șase luni mai târziu, în 2025.
Referindu-se la evaluarea Regulamentului privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, ministrul Cătălin Predoiu a subliniat angajamentul de a sprijini în continuare activitatea FRONTEX, evidențiind faptul că România se situează pe locul 2 atât în ceea ce privește personalul de la sediul Agenției, cât și personalul operațional al corpului permanent.
În cadrul Consiliului JAI, ministrul român a avut întâniri cu omologii din Austria și Bulgaria.