Site icon TIMP ROMÂNESC

Presa: Exploatarea româncelor în Sicilia, un ”fenomen imens”

În fiecare noapte, timp de aproape trei ani, Nicoleta Boloș a stat trează noaptea, pe o saltea murdară, într-o casă improvizată aflată în provincia Ragusa din Sicilia, așteptând înfricoșată sunetul pașilor de dincolo de ușă. Singurul lucru de care se temea mai mult decât de auzul paşilor  fermierului în faţa uşii sale, era pierderea locului de muncă. Aşa că a îndurat noapte după noapte să fie bătută şi violată.

Este povestea tristă și înfricoșătoare a unei românce plecată la muncă în Italia și relatată de presa internațională într-un amplu material despre exploatarea româncelor plecate dincolo de granițe, în căutarea unui loc de muncă.

În fața abuzurilor, femeile nu sunt apărate de nimeni, nici chiar de soți:

Am crezut că era nebun, dar când  am refuzat, m-a bătut. Mi-a spus că trebuia să fac tot ce îmi spunea şeful nostru deoarece era singura modalitate de a ne păstra slujba. Angajatorul a venit o dată şi m-a ameninţat cu arma. Mi-a spus că dacă aveam să mă mişc, îmi zboară creierii. Apoi a plecat” a mărturisit Nicoleta Boloş ziariştilor de la The Guardian.

În dimineaţa următoare, Boloş s-a întors la muncă, ghemuită lângă soţul ei într-o seră toridă, îngrijind şi recoltând produsele care au transformat Italia în cel mai mare producător şi exportator de fructe şi legume din Europa. Provincia Ragusa este al treilea cel mai mare producător de legume din Europa.

În timpul petrecut la fermă, femeia afirmă că lucrătorii abia aveau parte de un spaţiu locuibil, proprietarul le dădea la cină mâncare pentru pisici şi le refuza tratamentul medical. Noaptea, ea şi celelalte românce de la fermă deveneau o sursă de divertisment  pentru proprietar şi prietenii săi, fiind violate şi abuzate în mod repetat, de-a lungul anilor.

Când am venit aici, am crezut că am venit la un loc de muncă greu, dar decent, într-o altă ţară europeană. Dar am sfărşit ca nişte sclave” a mai povestit Nicoleta ziariștilor.

O organizaţie italiană pentru apărarea drepturilor imigranţilor denumită „Proxyma Association”, estimează că peste jumătate din numărul femeilor care lucrează în serele din Italia sunt forţate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor. Aproape toate lucrează în condiţii de muncă fortaţă şi exploatare cruntă.

Poliţia afirmă că până la 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc în sclavie la fermele din regiune. Guido Volpe, comandant în cadrul carabinierilor din Sicilia,recunoaște că provincia Ragusa este centrul exploatărilor de pe insulă.

Aceste femei muncesc la câmp ca sclave şi ştim că sunt obligate să întreţină relaţii sexuale cu proprietarii fermelor sau serelor, prin șantaj psihologic. Nu este uşor de investigat şi de stopat acest lucru, în condiţiile în care femeile, în mare parte, se tem să vorbească„, a afirmat Guido Volpe.

Multe dintre aceste românce îşi lasă copiii şi restul familiei acasă şi se simt fortaţe să recurgă la aceste măsuri disperate:

De unde vin eu, din Moldova, nimeni nu are o slujbă„, explică femeia în timp ce are grijă de fiica sa în vârstă de cinci luni, într-un depozit sub formă de casă improvizată, întunecată, care este noua sa locuinţă, la o altă fermă, tot din provincia Ragusa. „Salariul mediu este de 200 € pe lună. Aici poţi face mult mai mult, chiar dacă trebuie să suferi„.

Jurnaliştii au vorbit cu zece românce care lucrează la ferme în provincia Ragusa. Toate au mărturisit că au fost exploatate sexual şi supuse unui regim de muncă de 12 ore, la temperaturi foarte ridicate, fără apă, fără salariu şi obligate să locuiască în condiţii insalubre şi degradante, izolate. În zilele de lucru, acestea erau supuse violenţei fizice, ameninţate cu arma şi şantajate cu copiii şi familia.

Profesorul Alessandra Sciurba, de la Universitatea din Palermo, a consemnat într-un raport din 2015 abuzurile de care au parte româncele din Sicilia. Potrivit acestuia, condiţiile s-au înrăutăţit.

Aceste femei spun că au nevoie să emigreze pentru a se asigura că copiii lor nu trăiesc în sărăcie completă în România şi că sunt forţate să îndure condiţii teribile şi abuzuri”.

Nu există o altă slujbă” le-au spus femeile jurnaliştilor, astfel încât pentru a le oferi familiilor lor necesare, au considerat că trebuie să accepte aceste lucruri. Asistăm la nimic altceva decât muncă forţată şi trafic de persoane, aşa cum sunt definite de Organizaţia Internaţională a Muncii.

Procurorul Valentina Botti urmărește multiplele acuzații de agresiune sexuală și de exploatare a muncii împotriva fermierilor. Ea spune că abuzul femeilor din România este un „fenomen imens”.

Răpirea, agresiunea sexuală și păstrarea oamenilor în sclavie sunt trei crime majore pe care le-am detaliat în investigațiile noastre până în prezent„, spune ea.

Potrivit Organizaţiei Proxyma, în timp ce româncele reprezintă doar 4% din populaţia de femei a provinciei Ragusa, acestea însumează 20% din numărul celor care fac avorturi.

Numărul de avorturi în rândul femeilor din România este foarte alarmant„, spune Ausilia Cosentini, coordonator al proiectului Fari, care oferă asistență pentru femeile din România. Ea spune că multe dintre femeile care urmăresc să facă avort au  fost însoțițe de angajatorii lor sau de alți bărbați italieni. „În timp ce în mod clar nu se poate trage concluzia că toate aceste sarcini sunt rezultatul violenței sexuale sau de teama de a pierde locul de muncă, numărul mare de avorturi în raport cu cele câteva mii de femei din România, în provincia trebuie să fie luate foarte în serios.”

Condițiile de muncă sunt, în unele cazuri, extrem de periculoase. O tânără româncă le-a declarat jurnaliştilor că ea s-a îmbolnăvit când a fost forțată să lucreze fără îmbrăcăminte de protecție cu substanțe chimice folosite în agricultură. „A trebuit să mă ocup de produsele alimentare acoperite  în pesticide și asta  m-a îmbolnăvit. Tuşeam și nu puteam respira„, spune ea.

Eram însărcinată şi am început să mă simt rău şi am dat naştere bebeluşului meu în a cincea lună de sarcină. Doctorii mi-au spus că s-a născut prematur din cauza muncii şi că, cel mai probabil, la nivelul creierului va avea deficienţe din cauza chimicalelor pe care le-am inhalat„, a mai adăugat  femeia.

Cele care au reclamat autorităţilor abuzurile la care au fost supuse mărturisesc că nu şi-au mai găsit un loc de muncă în altă parte.

Am lucrat cu soţul meu la mai multe sere şi proprietarul voia să se culce cu mine. L-am refuzat şi m-a dat afară. L-am reclamat la poliţie, însă de atunci nu îmi pot găsi un loc de muncă. Ceilalţi deţinători de ferme ştiu că am fost la poliţie şi nu vor să lucrez pentru ei„, a povestit Gloria, în vârstă de 48 de ani.

Încercările de a ridica această problemă în Parlamentul italian nu au avut niciun rezultat până în prezent. În 2015, parlamentarul Marisa Nicchi a lansat o anchetă în privinţa condiţiilor de sclavie în care muncesc lucrătorii români din Ragusa, adresând premierului solicitarea de a face o investigaţie.

Doi ani au trecut, iar Guvernul italian încă nu a luat nicio măsură în această direcţie. Dar nu vom renunţa. Aceste crime trebuie oprite„, spune Marisa Nicchi.

În Ragusa, politicienii locali susţin că încearcă să-i protejeze pe lucrătorii români în faţa abuzurilor. Giovanni Moscato, care a preluat mandatul de primar al oraşului Vittoria în iunie anul trecut, aflat în regiunea de vest a provinciei Ragusa, susţine că exploatarea persistă în condiţiile în care sunt „prea multe interese economice” la mijloc. Primarul afirmă, însă, că oraşul său va deschide un hostel pentru a oferi adăpost româncelor lucrătoare care au fost agresate de angajatorii lor.

De la revenirea în Italia, Nicoleta Boloș a întâlnit un bărbat român cu care are acum alţi doi copii. Ea şi-a reclamat fostul  angajator la poliție, iar acesta a fost pus sub acuzare  pentru exploatare forţată prin muncă, dar cazul lui nu a fost încă judecat de instanţă.

Acum, spune ea, este bolnavă şi a decis să-și facă publică povestea în încercarea de a obține dreptate pentru ea și alte femei din România prinse într-o rețea de exploatare și a impunității.

Statisticile citate de jurnaliști arată că numărul româncelor care lucrează în Sicilia a crescut enorm în ultimul deceniu. Potrivit cifrelor oficiale, dacă în 2006 în provincia Ragusa lucrau doar 36 de românce, în acest an numărul lor depășește 5.000. De altfel, statisticile mai arată că numărul românilor are lucrează în provincia Ragusa l-a depășit pe cel al tunisienilor.

Exit mobile version