Fundația CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români) și Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS), cu sprijinul Administrației Prezidențiale, au organizat la Palatul Cotroceni conferința „SMART Diaspora 2020+: Cum valorificăm potențialul strategic al diasporei românești”. Sesiunea de deschidere a conferintei i-a avut ca invitați de onoare și vorbitori principali pe președintele Klaus Iohannis și pe Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe.
Referindu-se la „exodul creierelor”, așa-numitul fenomen brain drain, și la cum poate fi transformat acesta din pierdere într-un câștig pe termen lung pentru România, președintele Iohannis a subliniat că este necesară optimizarea mecanismelor pentru recunoasterea diplomelor și echivalarea studiilor, dar pentru acest lucrur este nevoie de voință. Șeful statului a mai arătat că autoritățile române au datoria de a face ca munca în afara țării să fie ”o chestiune de alegere, nu de necessitate”. În ceea ce îi privește pe românii care aleg să rămână în străinatate, ”asigurarea condițiilor pentru exercitarea dreptului de vot” este esențială.
”Obiectivul nostru pe termen lung este o relație puternică a societății românești și a statului român cu diaspora, benefică în ambele direcții. Ea presupune pe de-o parte capacitatea de a valorifica potențialul strategic al diasporei românești, ca punte de legătură cu celelalte state, iar, pe de altă parte, presupune a ști clar ce anume suntem datori să facem pentru diaspora, noi, cei de-acasă.
Convingerea mea este ca potențialul diasporei va fi pe deplin fructificat atunci când a trăi și a munci în străinătate va fi doar o chestiune de alegere, nu una de constrângere; atunci când românii din diaspora vor avea opțiunea să se întoarcă, știind că și acasă munca lor este recunoscută și răsplătită; și atunci când vor simți că autoritățile au grijă și se preocupă de ei, oriunde s-ar afla”, a spus președintele.
”Doamnelor si domnilor,
Pe acest fond, cred că trebuie să găsim, prin efort comun, răspunsuri la trei întrebări majore. Prima este cum transformăm “exodul creierelor”, așa numitul fenomen brain drain, din pierdere într-un câștig pe termen lung pentru România. Cum facem ca tinerii noștri de valoare, specialiștii, profesorii, medicii, cercetătorii, economiștii, dar și toți cei care muncesc serios, indiferent ce meserie au, care pleacă din țară să se și întoarcă la un moment dat. Citesc și eu, ca și dumneavoastră, rapoarte și statistici absolut îngrijorătoare despre numărul celor care pleacă anual. Dar dincolo de asta, mă gândesc la acești oameni, unii proaspăt ieșiâi de pe băncile școlii, la început de drum, alții deja cu experiența, care sunt gata să ia calea străinătății, lăsând acasă familia, părinții, copii.
Mă gândesc și la cei de aici. Suntem cu toții responsabili, astfel încât cei vulnerabili, copiii rămași singuri sau bătrânii fără ajutor, să nu sufere din cauza lipsei de sprijin, iar diferitele instituții trebuie să colaboreze pentru a interveni acolo unde este nevoie. Cred în responsabilitatea și capacitatea României de a găsi pe termen lung soluții pentru ca fiecare cetățean să poată avea un parcurs profesional și personal de succes în țară, sau să aibă oportunitatea de a rămâne legat de România, cu posibilitatea de a reveni oricând. Pentru ca cei plecați să-și dorească să se întoarcă acasă va trebui să asiguram condițiile și climatul necesar reintegrării lor.
Cu alte cuvinte, sintetizând toate acestea, prima întrebare cheie este cum transformăm așa numitul “brain drain” în “brain regain”. Știu că dumneavoastră, inițiatorii manifestării de astăzi, aveți un set de propuneri foarte concrete în acest sens. Mai ales în contextul în care am lansat ieri ideea unei largi consultări pe tema educației, cred că una dintre problemele care poate fi rapid rezolvată, dacă există voință, e legată de recunoașterea diplomelor și echivalarea studiilor, în sensul de a optimiza mecanismele din acest proces. Câteva mii de tineri pleacă anual la studii în străinătate, iar experiența pe care o pot aduce înapoi în țară, după absolvire și uneori după o perioadă de activitate profesională în afară, este foarte valoroasă.
A doua întrebare este ce facem pentru românii care aleg să rămână în străinătate, cum îi reprezentăm și cum le asigurăm drepturile, cum îi menținem conectați cu țara, implicați și interesați, cum îi sprijinim să-și păstreze identitatea. În acest context, asigurarea condițiilor pentru exercitarea dreptului de vot al românilor din diaspora este esențială. Încă de la începutul anului, după consultările pe care le-am avut aici, la Cotroceni, partidele politice s-au angajat să introducă votul prin corespondență. Sper ca până la finalul acestei sesiuni parlamentare să-și onoreze promisiunea și vă asigur că urmăresc subiectul cu foarte multă atenție.
Pe de altă parte, discuția este una mai largă, despre forța cetățenilor în democrație și despre diaspora ca interlocutor puternic și respectat al instituțiilor statului român și al clasei politice. Întărirea mecanismelor democratice, încurajarea participării și competiției politice vor constitui argumente în plus pentru întoarcerea acasă.
În fine, a treia întrebare este cum sprijinim și încurajăm diaspora românească să se transforme într-o voce mai puternică a României în lume. Cum ne consolidăm prezența și ne apărăm valorile, dar și interesele, la nivel global, cu ajutorul și prin implicarea acestei resurse extraordinare pe care o reprezintă milioanele de români din toate colțurile lumii? Compatrioții noștri sunt plecați și reprezintă cartea de vizită a României peste hotare, ei sunt ambasadorii culturii și tradițiilor românești acolo unde locuiesc. Și ca oricărui ambasador, cred că avem datoria de a le da, noi înșine, un mandat simbolic, dar mai explicit, despre felul în care pot promova și susține România, chiar de la distanță. Imaginea României în lume se construiește cu fiecare din gesturile, acțiunile și vorbele lor.
Doamnelor si domnilor,
În încheiere aș vrea să începem să ne uităm mai atent și la cealaltă fațetă a faptului că România are o diaspora atât de însemnată mai peste tot în Europa și în multe țări din lume.
Dincolo de pierderea pe care plecarea atâtor și atâtor oameni de valoare, tineri, dinamici, cu inițiativă o reprezintă pentru România, contribuția pe care ei o au și o pot avea în continuare la dezvoltarea țării noastre este extraordinar de importantă și greu de cuantificat.
Rezervorul de expertiză pe care aceștia îl aduc, cunoștințele și contactele pe care le-au dobândit, curajul de care au dat dovadă și pe care îl demonstrează zi de zi, fac din românii de peste graniță o sursă de inspirație și un punct de sprijin de care România are mare nevoie. Potențialul strategic al diasporei se manifestă nu doar în raport cu țara mamă, ci și cu statele în care se află comunități mari de români. Acestea sunt o resursă de creștere economică, dezvoltare, dar și de participare civică acolo unde trăiesc. Vocea lor ar trebui să fie mai clar auzită inclusiv pe plan local, acolo unde trăiesc și formează minorități importante.
Cred că românii din străinătate trebuie să fie conștienți de forța pe care o au și de faptul că, atunci când își unesc eforturile, aspirațiile, creativitatea și inteligența, sunt mai puternici, în beneficiul tuturor, români și străini deopotrivă.
Înainte de a încheia, doresc să îi îndemn pe mai tinerii noștri compatrioți, care au inițiat acest eveniment, că peste tot unde întâlnesc alți români să poarte cu ei spiritul de echipă, colaborare, unitate și solidaritate, mai ales în acele proiecte care sunt și în folosul României”, a spus președintele.
