Președintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit luni, 20 iunie, la Palatul Cotroceni, cu omologul său german, Joachim Gauck.”Pentru România, relaţia cu Germania este una privilegiată şi de importanţă strategică. Ea se bazează pe o istorie îndelungată, ambele state fiind partenere şi aliate în cadrul Uniunii Europene şi în cadrul NATO. L-am asigurat pe Preşedintele Gauck că România rămâne dedicată proiectului european și acordă o importanță deosebită cooperării bilaterale pentru promovarea intereselor comune la nivel Uniunii Europene. Provocările actuale cu care ne confruntăm necesită identificarea unui răspuns solidar şi responsabil”, a declarat șeful statului român cu acest prilej.
Discuţiile cu Preşedintele Gauck au prilejuit reafirmarea caracterului excelent al relaţiilor bilaterale româno-germane, din perspectiva dialogului politic, al cooperării economice şi sectoriale, dar, mai ales, al legăturilor interumane. Am subliniat importanţa pe care o acordăm acestei cooperări și acestei relații.
De altfel, Germania este deja de mulţi ani primul partener comercial al României şi al treilea investitor în ţara noastră, iar potenţialul de dezvoltare continuă să fie unul ridicat.
”Pe români şi germani îi leagă o prietenie profundă, care se datorează mai ales convieţuirii de secole a românilor, saşilor şi şvabilor în Transilvania, Banat şi Bucovina. Lor li se adaugă cei aproximativ jumătate de milion de români stabiliţi în Germania, a doua comunitate din Uniunea Europeană, una dintre cele mai bine integrate pe piaţa muncii, dar şi cei 11.000 de investitori germani şi tinerii aflaţi la studii”
(…) ”Doresc să subliniez faptul că această vizită are o simbolică aparte. Preşedintele Gauck este o personalitate de referinţă pentru revoluţia anti-comunistă din Republica Democrată Germană şi reunificarea Germaniei. În acelaşi timp, este şi un vechi prieten al României, fiind binecunoscut interesul său autentic pentru procesul de transformare post-comunistă din ţara noastră. De aceea, am discutat şi importanţa asumării trecutului la nivelul societăţii. În acest context, i-am vorbit despre intenția mea de a înființa cât mai curând la București un Muzeu Naţional al Comunismului. Este o iniţiativă care oglindeşte responsabilitatea noastră ca națiune și hotărârea fermă de a nu uita. Eforturile statului german în privința păstrării memoriei experiențelor totalitare pe care le-a parcurs în secolul XX constituie un veritabil model. În consecință, sprijinul german în această materie ne-ar fi de un real folos și, de aceea, l-am rugat pe Președintele Gauck, cunoscând contribuția sa valoroasă în acest domeniu, să susțină schimbul de experiență și să ne ofere expertiza germană. Ne dorim un muzeu construit după cele mai înalte standarde, care să devină o instituție de educație și de amintire. Pe de altă parte, discuţiile noastre au prilejuit şi abordarea principalelor provocări şi priorităţi cu care se confruntă Europa: migraţia, funcţionarea spaţiului Schengen, evoluţiile din Vecinătatea Estică a Uniunii. L-am asigurat pe Preşedintele Gauck de poziţia solidară a României în eforturile de gestionare a efectelor crizei migraţiei, dar şi de combatere a cauzelor acesteia. Suntem în favoarea unui răspuns european comun, iar solidaritatea ţării noastre se manifestă concret prin faptul că România este al doilea contributor la Frontex, după Germania. În acest context, l-am asigurat pe domnul Preşedinte de valoarea adăugată pe care aderarea României la Spaţiul Schengen ar aduce-o, aceasta rămânând un obiectiv prioritar al ţării noastre. Am abordat, de asemenea, situaţia din Republica Moldova. Menţinerea stabilităţii şi a parcursului său european, pe baza reformelor consecvente, este prioritatea noastră şi credem că acest obiectiv trebuie să fie unul al întregii Uniuni. Nu în ultimul rând, am discutat despre apropiatul Summit NATO de la Varşovia, care trebuie să transmită un mesaj puternic de solidaritate, unitate şi coeziune în actualul context internaţional. Am reiterat în acest context poziţia cunoscută a României privind întărirea echilibrată şi proporţională a flancului estic al NATO, inclusiv a dimensiunii sale sudice, având în vedere evoluţiile de securitate din Zona Mării Negre”.
La rândul său, președintele Germaniei, aflat pentru prima oară în țara noastră, a afirmat că aşteaptă cu curiozitate să vadă care sunt succesele pe care România i le va prezenta. ”Am convenit că pentru noi, germanii, este un semnal foarte important pe care îl primim atât de la statul român, dar şi de la societatea românească de a fi fideli Europei, mai ales în această perioadă dificilă. Unii europeni se întreabă actualmente „Care mai este valoarea unităţii europene şi Uniunii Europene?” Este important să declarăm cu toţii că suntem susţinători ai Europei. Vă mulţumesc din multe puncte de vedere pentru această ospitalitate! Avem o experienţă comună, cea a dictaturii, dar avem şi o experienţă comună în ceea ce priveşte reclădirea democrației. În toate aceste procese am fost parteneri, guvernul federal fiind aliat cu România atunci când România a dorit să adere la Uniunea Europeană. Pe bună dreptate subliniați, domnule preşedinte, bunele relaţii dintre economiile noastre. Noi ştim că Germania este partenerul numărul unu comercial al României cu un număr de peste opt mii de companii germane, cu capital german care activează aici în România şi încearcă să garanteze un succes antreprenorial. Pentru a putea beneficia însă de potenţialul existent şi pentru a putea oferi cetăţenilor României evoluţiile de care ei au nevoie şi dezvoltarea de care au nevoie este nevoie pe lângă spiritul antreprenorial pe care noi ca stat nu-l putem oferi, avem nevoie însă şi de condiţii-cadrul legale viabile. Am ajuns la un subiect la care noi vă urmărim cu multă atenţie evoluţiile, domnule Preşedinte! Cu mare plăcere constat că sprijiniţi aceste reforme, că o face Guvernul României şi că, mai ales, în ceea ce priveşte combaterea corupţiei de către Justiţie aveţi realizări importante. Justiţia este în stare să ofere soluţii la problemele existente. Aş dori să subliniez în mod deosebit activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de la care porneşte un semnal îndreptat nu doar către economie, mediul de afaceri, ci şi către politic. Este unul din pilonii principali ai procesului de reformă. Noi calculăm că în societate există conflicte şi dorim consolidăm activitatea, de pildă, a DNA ca a treia putere în stat. Subliniaţi tradiţiile care provin din calitatea de puncte de legătură a minorităţilor, ţara dumneavoastră este un conglomerat de minorităţi şi culturi naţionale – cultura germană, minoritatea germană e una dintre ele – este unul din elementele care caracterizează ţara dumneavoastră. Cu toţii ştim că în perioada comunistă oamenii din Transilvania şi cei din Banat au trecut prin vremuri foarte grele au avut dificultăţi în a părăsi această ţară. Oameni ca dumneavoastră, domnule Preşedinte. Nu sunteţi de vină. De vină au fost alţii. Cu atât mai mult de bucurăm că există germani în ţara dumneavoastră care au considerat că aici este viitorul lor, care îşi îngrijesc limba, tradiţiile, cultura, şi vă mulţumesc pentru sprijinul pe care dumneavoastră, Guvernul României, îl acordaţi acestei minorităţi, în special minorităţii germane”. (…) ”Spuneaţi că un număr mare de cetăţeni români trăiesc, muncesc, s-au stabilit, studiază în Germania. Da, acesta este Europa, o Europă fără frontiere. Un lucru de la sine înţeles pentru mulţi oameni. Şi din nou, iată, o informaţie, noi, toţi cei care ţinem la Europa trebuie să o apărăm atunci când alţii nu produc altceva decât veşti negative sau resentimente, sau chiar sentimente negative. Aş dori, pe scurt, să preiau cele spuse de dumneavoastră legat de aşteptările pentru Summitul de la Varşovia. Noi toţi aşteptăm cu nerăbdare să vedem dacă deciziile din Ţara Galilor vor fi reconfirmate la Varşovia. Avem nevoie de o voce comună, avem nevoie de o poziţie comună atunci când vrem să contracarăm provocările existente. Oamenii care sunt mai aproape de zona de pericol vorbesc deseori cu o voce mai puternică despre aceste provocări, spre deosebire de cei care sunt mai departe. Summitul se va desfăşura la Varşovia, aştept cu nerăbdare deciziile. Câteodată diplomaţia germană, atunci când este vorba de Europa de Est, este văzută cu ochi critici pentru că ea încearcă să deschidă şi să menţină deschise uşile pentru dialogul cu Rusia. Nu este vorba de defetism sau de escapatism, adică nu vrem să fugim de responsabilitatea noastră. Noi toţi ştim de unde provin provocările. Iată de ce sunt ferm convins că alături de partenerii noştri şi vecinii noştri din Europa de Est, Centrală şi Sud-Est vom găsi o decizie comună la final de Summit. Vă mulţumim pentru faptul că aţi deschis subiectul Schengen, este un dosar pe care îl tratăm cu seriozitate, chiar dacă eu personal nu sunt membru al Guvernului şi nu vă pot oferi informaţii concrete, şi îmi doresc să o fac. Aţi pomenit subiectul Moldova. Şi aici nu îmi permit să enunţ pentru că prerogativele mele oficiale nu îmi permit”.
