După o redresare puternică în prima jumătate a anului 2021 se estimează că, până la sfârșitul acestui an, PIB-ul României va depăși nivelurile anterioare pandemiei: se preconizează că economia României va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022.
Raportul de țară privind România este disponibil aici.
Economia UE se redresează în urma recesiunii provocate de pandemie mai rapid decât se preconizase. Pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricțiile au început să fie ridicate, creșterea economică s-a reluat în primăvară și a continuat în același ritm toată vara, susținută de redeschiderea economiei. În pofida perioadei tot mai dificile, se preconizează că economia UE va continua să se extindă în perioada analizată, atingând o rată de creștere de 5 % în 2021, de 4,3 % în 2022 și de 2,5 % în 2023. Se preconizează că ratele de creștere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE în 2021 și 2022 și de 2,4 % în 2023. Această perspectivă depinde în mare măsură de doi factori: evoluția pandemiei de COVID-19 și ritmul în care aprovizionarea se adaptează la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei.
Economia europeană revine pe o traiectorie expansionistă mai rapid decât se preconizase
La aproape 14 % pe an, rata de creștere a PIB-ului în UE în al doilea trimestru al anului 2021 a fost cea mai bună înregistrată vreodată – la fel de mare ca scăderea fără precedent a PIB-ului în aceeași perioadă a anului trecut, în timpul primului val al pandemiei. În al treilea trimestru al anului 2021, economia UE a ajuns din nou la nivelul rezultatelor sale anterioare pandemiei și a trecut de la redresare la expansiune.
Se preconizează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune. Ameliorarea situației pe piețele forței de muncă și scăderea preconizată a economisirii ar trebui să contribuie la un ritm susținut al cheltuielilor de consum. Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) începe, de asemenea, să joace un rol important în stimularea investițiilor private și publice.
Cu toate acestea, ritmul de creștere se confruntă din nou cu vânturi potrivnice. Blocajele și întreruperile la nivelul aprovizionării globale afectează activitatea din UE, în special în sectorul său de producție, care este foarte integrat. În plus, după ce au scăzut drastic în 2020, prețurile la energie, în special la gazele naturale, au crescut într-un ritm susținut în ultima lună și se situează în prezent cu mult peste nivelurile din perioada anterioară pandemiei. Se preconizează că acest lucru va afecta consumul și investițiile.
Situația pe piața forței de muncă ar trebui să continue să se îmbunătățească
Situația de pe piețele forței de muncă din UE a cunoscut ameliorări semnificative datorită relaxării restricțiilor impuse activităților legate de consumatori. În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă, mulți lucrători au ieșit din schemele de păstrare a locurilor de muncă, iar rata șomajului a scăzut. Cu toate acestea, numărul total de angajați din UE se situa în continuare cu 1 % sub nivelul înregistrat înainte de pandemie.
De atunci, șomajul a continuat să scadă, iar rata de 6,8 %, înregistrată în UE în luna august a fost cu puțin peste rata înregistrată la sfârșitul anului 2019. Datele publicate după data-limită a previziunilor arată că această rată a continuat să scadă ușor în septembrie. Sondajele efectuate de Comisie în rândul întreprinderilor scot în evidență apariția unor zone de penurie de forță de muncă, în special în sectoarele în care activitatea crește cel mai mult. Cu cât această penurie durează mai mult, cu atât este mai mare riscul să afecteze activitatea și să contribuie la inflație printr-o presiune asupra salariilor.
Conform previziunilor, ocuparea forței de muncă în UE va crește cu 0,8 % în acest an, cu 1 % în 2022 și cu 0,6 % în 2023. Se preconizează că, anul viitor, ocuparea forței de muncă va depăși nivelul înregistrat înainte de criză și că, în 2023, va avea caracter expansionist. Potrivit previziunilor, șomajul în UE va scădea de la 7,1 % în acest an la 6,7 % în 2022 și la 6,5 % în 2023. În zona euro, rata șomajului este estimată la 7,9 %, 7,5 % și 7,3 % pe parcursul celor trei ani.
Deficite sub nivelurile preconizate
Perspectivele de creștere mai bune indică deficite mai scăzute în 2021 decât nivelurile preconizate în primăvară. După ce a atins 6,9 % din PIB în 2020, deficitul agregat din UE ar trebui să scadă ușor la 6,6 % în 2021, pe fondul sprijinului bugetar încă ridicat acordat la începutul anului.
Odată ce măsurile de sprijin și funcționarea stabilizatorilor automați vor dispărea, în timp ce expansiunea economică va continua, se preconizează că deficitul agregat al UE se va înjumătăți, ajungând la aproximativ 3,6 % din PIB în 2022, și va scădea în continuare la 2,3 % în 2023.
După ce a atins aproximativ 92 % în UE (99 % în zona euro), se preconizează că ponderea agregată a datoriei în PIB se va stabiliza în linii mari în acest an și va începe să scadă în 2022, ajungând la 89 % din PIB în 2023 (97 % în zona euro).
Presiunile temporare asupra prețurilor la nivel mondial determină creșterea inflației la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani
După mai mulți ani cu un nivel scăzut de inflație, reluarea puternică a activității economice în UE și în multe economii avansate a fost însoțită de o creștere a inflației care a depășit previziunile.
Inflația anuală a crescut în zona euro de la -0,3 % în ultimul trimestru al anului 2020 la 2,8 % în al treilea trimestru al anului 2021. Lectura din octombrie a fost de 4,1 %, o rată care a mai fost înregistrată o singură dată din 1997, când a început publicarea datelor privind inflația în zona euro.
Această creștere puternică a inflației este determinată în principal de creșterea prețurilor la energie, dar ea pare să fie legată și de un set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale sunt în mare măsură tranzitorii.
Se preconizează că inflația în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4 % în 2021, înainte de a scădea la 2,2 % în 2022 și la 1,4 % în 2023, deoarece se estimează că prețurile la energie se vor stabiliza treptat. La nivel de UE, se preconizează că inflația va atinge 2,6 % în 2021, 2,5 % în 2022 și 1,6 % în 2023.
Incertitudinile și riscurile legate de perspectivele de creștere rămân foarte ridicate
Deși impactul său asupra activității economice s-a diminuat considerabil, pandemia de COVID-19 nu a fost încă înfrântă, iar redresarea depinde în mare măsură de evoluția acesteia, atât în interiorul, cât și în afara UE. Având în vedere creșterea recentă a numărului de cazuri în multe țări, nu poate fi exclusă reintroducerea restricțiilor cu impact asupra activității economice. În UE, acest risc este deosebit de relevant în statele membre cu rate de vaccinare relativ scăzute.
Riscurile economice se referă, de asemenea, la impactul potențial prelungit al constrângerilor și blocajelor actuale în materie de aprovizionare.
Principalul risc în sens pozitiv la adresa perspectivelor de creștere este legat de câștigurile potențiale în materie de eficiență și de progresele durabile în materie de productivitate generate de schimbările structurale produse în urma pandemiei. Investițiile stimulate de Mecanismul de redresare și reziliență și de reformele structurale aferente vor fi esențiale în acest sens. În ansamblu, balanța riscurilor care planează asupra acestor previziuni s-a înclinat în sens descendent.
Inflația se poate dovedi mai ridicată decât se anticipase în cazul în care constrângerile în materie de aprovizionare durează mai mult, iar creșterile salariale care depășesc creșterea productivității se repercutează asupra prețurilor de consum.