Sprijinul în creștere pentru extrema dreaptă și colapsul pentru Verzi și Liberali nu vor schimba aritmetica fundamentală a Parlamentului European după alegerile din iunie, a arătat un sondaj Euronews/Ipsos.
Deși este estimată o posibilă creștere a sprijinului pentru extrema dreaptă în următorul Parlament European, partidele pro-europene vor continua să aibă majoritatea (63% din mandate), potrivit sondajului Ipsos.
Sondajul, realizat pe un eșantion de aproape 26.000 de persoane, în țări reprezentând 96% din populația UE – este primul de acest gen în perioada premergătoare alegerilor din iunie.
Sondajul sugerează că rezultatul alegerilor nu va schimba raportul de forțe din Parlamentul European, unde centriștii vor continua să aibă majoritatea necesară pentru a-și susține candidații și pentru adoptarea legislației.
Cu toate acestea, partidele din dreapta radicală și eurosceptică ar putea înregistra câștiguri semnificative, ajungând în fruntea sondajelor în patru din cele șase state membri fondatori ai UE, în timp ce incertitudinile privind afilierea partidelor arată că încă mai este spațiu de negociere.
Cu aproape 400 de milioane de persoane cu drept de vot, alegerile care vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024 pentru viitorul Parlament European vor fi unul dintre cele mai mari exerciții democratice din lume.
În pofida incertitudinilor și crizelor care au marcat ultimii cinci ani (pandemia, creșterea prețurilor și războiul din Ucraina), Ipsos prezice schimbări minore în ceea ce privește grupările politice dominante în UE.
Pro-europenii continuă să aibă majoritate
Potrivit sondajului, numărul deputaților europeni deținuți de PPE și socialiști se va schimba cu doar câteva procente comparativ cu situația actuală.
Se anticipează că al treilea număr de voturi va fi obținut de Renew Europe, în timp ce dreapta radicală (ID) și euroscepticii (ECR) vor plasa Verzii pe locul șase, se arată în sondaj.
Una dintre primele sarcini-cheie ale viitorului Parlament European va fi aprobarea președintelui Comisiei Europene.
Ca atare, rezultatele reprezintă o veste bună pentru actuala Ursula von der Leyen, al cărei grup PPE pare să fie în fruntea sondajului, obținând 177 din 720 de europarlamentari.
Ea ar putea apoi să obțină majoritatea de care are nevoie 
cu sprijinul altor două partide majore pro-europene, inclusiv socialiștii, fie cu sprijinul ecologiștilor, fie cu cel al liberalilor, mai sugerează rezultatele.
Dar aceste cifre nu spun toată povestea, a declarat Fabian Zuleeg de la Centrul European de Politică pentru Euronews, într-un interviu, deoarece, în practică, partidele și țările nu rămân întotdeauna cantonate într-o direcție, fiind vorba și de probleme de politică individuale.
„Va deveni mult mai dificil să construiți majorități în parlament” dacă centrul este slăbit, în special pe probleme controversate, a spus Zuleeg, șeful executiv al think tank-ului cu sediul la Bruxelles.
Acest lucru ar putea face ca Comisia Europeană să depindă mai mult de instrumente nelegislative precum alocările de fonduri sau stabilirea de standarde, a adăugat el.
Ascensiunea dreptei radicale
Cu 30 de locuri suplimentare proiectate între ID și ECR, extrema-dreapta s-ar bucura de o creștere, dar asta include sprijin în țările adesea văzute drept cele mai fervent pro-europene.
Partidul francez condus de Marine Le Pen ar putea câștiga zece locuri în plus, devenind cel mai mare partid din Parlamentul European alături de CDU/CSU din Germania.
Geert Wilders din Țările de Jos – câștigătorul surpriză al alegerilor naționale din noiembrie 2023, ar putea fi surpriza și în viitorul Parlament European.
Partidul Giorgiei Meloni ar putea obține 24 din cele 76 de locuri ale Italiei, în timp ce în Belgia, două partide de dreapta, Interesul Flamand și NVA, ar putea obține câte trei mandate. Se estimează că partidul german AfD va avea 15 deputați europeni, plasându-l pe locul trei la nivel național.
Aceste rezultate ar putea avea consecințe asupra procesului de elaborare a politicilor europene, a declarat pentru Euronews Cas Mudde, profesor la Universitatea din Georgia, SUA, specializat în extremismul populist european.
„În general, va exista mai puțin sprijin pentru aprofundarea integrării europene”, a spus el potrivit Euronews, dar a adăugat că „majoritatea partidelor de extremă dreaptă astăzi vor mai degrabă să se transforme decât să părăsească UE”.
Verzii își pierd sprijinul
O altă schimbare potențială ar putea fi cea a politicii de mediu a UE, deoarece blocul urmărește să reducă emisiile cu 55% până în 2030.
Potrivit sondajului, Partidul Verzilor va pierde 17 deputați europeni, mai ales în Franța și Germania – în timp ce poziția PPE s-a întărit recent împotriva politicilor ecologice ale UE.
Dar asta nu înseamnă neapărat o abandonare a politicilor legate de climă, având în vedere că UE și-a stabilit deja obiectivele strategice generale, a spus într-un interviu pentru Euronews profesorul Jos Delbeke, de la Școala de Guvernare Transnațională din Florența, fost coordonator al Departamentului de schimbări climatice al Comisiei Europene.
Dezmembrarea acordului ecologic „va fi foarte greu de făcut” – în ciuda protestelor crescânde ale fermierilor și a măsuri pentru combaterea poluării și protejarea naturii, a spus el.
Incertitudinile rămân
Ipsos a chestionat, telefonic și online, 25.916 persoane din 18 țări, între 23 februarie și 5 martie.
Dar mai sunt trei luni până la alegeri, iar acestea nu sunt decât previziuni, și chiar și după alegeri ar putea apărea noi coaliții.
Un lucru de urmărit va fi rolul europarlamentarilor „neafiliați” care nu aparțin niciunui grup definit, despre care sondajul sugerează că ar putea constitui aproape 10% dintre parlamentari.
Deși este un amestec de politicieni de stânga și de centru, aceștia includ și aproximativ o duzină din partidul de dreapta Fidesz din Ungaria, care a părăsit PPE în 2021. În acest sens, Parlamentul ar putea vedea o majoritate de dreapta, dar cu un foarte mic spațiu de manevră.
De asemenea, poziția Mișcării Cinci Stele din Italia, neafiliată în prezent, s-ar putea dovedi cheie. Dacă va reuși să se alăture Partidului Verzilor, așa cum a încercat în trecut, cei 16 europarlamentari care ar putea accede în viitorul Parlament European ar putea schimba semnificativ aritmetica electorală.
