În ziua de 12 octombrie 2014, cetăţenii Ungariei au ales primarii, consilierii locali şi judeţeni care îi vor reprezenta în următorii 5 ani. La alegerile de autoguvernări minoritare, ţinute în aceeaşi zi, au putut vota doar acei cetăţeni care s-au înscris în registrul naţionalităţilor până în data de 26 septembrie. La români au avut acest drept de vot 5.118 persoane. Cei mai mulţi români înregistraţi au fost în localitatea Micherechi: 1.119 persoane. Alegerile minoritare au rezultat 61 de autoguvernări româneşti locale, 4 autoguvernări judeţene şi 1 pe capitală, şi 1 autoguvernare pe ţară. Românii se pot mândri şi cu 1 consilier judeţean şi 4 primari din rândurile naţionalităţii sale.
Un singur consilier judeţean de naţionalitate română
Fostul consilier local din Chitighaz, Gheorghe Ardelean, a candidat la alegerile din 12 octombrie pentru un loc în Consiliul Judeţean Bichiş în calitate de membru al partidului DK (Demokratikus Koalíció – Coaliţia Democratică). Consiliul Judeţean Bichiş este compus din 18 consilieri. Lista DK a obţinut la alegeri 6360 de voturi, având dreptul la un singur deputat. Gheorghe Ardelean fiind primul pe lista DK a intrat singur în Consiliul Judeţean. Gheorghe Ardelean a fost activ în viaţa politică din ultimii 25 de ani: a fost consilier local şi judeţean în mai multe cicluri electorale, în perioada 1985-1990 şi 1995-1998 a fost primar al comunei Chitighaz, iar între anii 1996-1998 a fost şi deputat parlamentar din partea Partidului Socialist Maghiar. A fost membru ani de zile şi în autoguvernarea românească locală şi în cea pe ţară.
Patru primari de origine română
Dintre cele patru localităţi unde şi până acum am avut primari de origine română, numai la Otlaca-Pustă s-a schimbat persoana primarului. În locul domnului Gheorghe Şimonca, pe 12 octombrie a candidat şi a fost ales în funcţia de primar al comunei Otlaca-Pustă doamna Elvira Ardelean. Ea a fost singura candidată la acest post, obţinând 218 din voturi (100% din voturile alegătorilor). Ea va conduce satul în următorii 5 ani alături de 4 consilieri locali, printre care se mai găsesc membri de origine română (Aurica Lasc, fostă elevă a liceului Bălcescu din Jula).
Va putea continua activitatea începută acum patru ani Margareta Tat din Micherechi, care a primit încredere de la alegători obţinând 911 voturi (67%). Contracandidatul ei, dr. Mihai Gurzău, a primit doar 447 de voturi. Primăriţa Margareta Tat va conduce Micherechiul alături de 6 consilieri locali (Mihai Ardelean, Zsolt Goron, Ioan Condoroş, Bertold Netea, Mihai Nistor şi Ioan Radici), cu toţii fiind de naţionalitate română.
După două mandate încheiate l-a câştigat şi pe al treilea doamna Maria Gyuricska Kalcsó din Chitighaz, întrunind 916 voturi (51,2%), câştigând în faţa unui alt candidat cu sprijin serios, tot de origine română, Zoltan Negye, fost elev al liceului Bălcescu din Jula, care a primit 836 de voturi (46,7%). Doamna Kalcsó va conduce comuna Chitighaz alături de 6 consilieri, printre care se găsesc mai mulţi români.
Un român originar din Micherechi va conduce în continuare sătuleţul Salonta Nouă, din vecinătatea Micherechiului. Tiberiu Iova a fost ales cu 65 de voturi (100%), fiind singurul candidat la funcţia de primar.
„Ciudăţenii rrromâneşti”
Nici la aceste alegeri nu au lipsit situaţiile ciudate din jurul alegerilor de autoguvernări româneşti. După ce am văzut că la recensământul din 2011, în orăşelul Mezőhegyes din judeţul Bichiş s-au declarat 37 de români, nu ne-a surprins prea tare că pentru alegeri s-au înscris în registrul românesc 38 de persoane. Cu atât mai mare a fost surprinderea că dintre cei înregistraţi, în ziua alegerilor doar 2 s-au dus la urne şi amândoi au completat greşit fişa de votare, astfel candidaţii din partea AŢRIRU (Marosán Mihály, Szatmári Ilona, Marosán Mihályné) nu au primit niciun vot. În consecinţă, aici nu se poate forma autoguvernare românească.
Cu un singur vot au fost aleşi candidaţii (din partea ARB) în Autoguvernarea Românească din Maglód, judeţul Pesta. Luca Rozália, Luca László şi Szakács Anna au primit fiecare doar câte un vot. La recensământ s-au declarat aici 75 de români, dar pentru alegeri s-au înregistrat doar 5. Până acum la Maglód nu a fost niciun fel de organizaţie românească. (Eva Șimon, Foaia Românească, Ungaria)
