1. În principiu, analiza psihoculturală de care mă ocup eu este complementară celor sociologice. În timp ce prima identifică mai ușor aspecte de arhitectură socială, arhitectură care poate prezice și explica unele tendințe sociale în actualitate (mai ales când actualitatea nu se lasă ușor măsurată direct), analizele sociologice surprind mai direct actualitatea, mai ales când este evidentă și dispusă să se exprime.
2. Din punct de vedere psihocultural, știam (și acum știm mai precis) că avem trei mari bazine electorale: (1) un bazin cu un profil psihocultural colectivist (zonă adesea mai autohtonistă și mai suspicioasă față de instituțiile vestice); (2) un bazin cu un profil psihocultural al individului autonom în fază de emancipare (adesea antisistem, în contextul educațional românesc și al situații democrației la nivel internațional) și (3) un bazin cu un profil psihocultural al individului autonom mai emancipat (adesea în conectare instituțională dominantă cu spațiul vestic).
3. Știm acum că avem doi candidați pentru turul II.
a. Domnul Georgescu vine ca o surpriză neanticipată la acest nivel de sondajele de opinie (și științific trebuie analizat de ce; probabil nehotărâții, cei care au refuzat să răspundă și diaspora contribuie la explicație.). El a accesat mai ales bazinele autohtoniste și antisistem. Acesta a fost și mesajul său în timpul dezbaterii prezidențiale.
b. După dezbaterea prezidențială, doamna Lasconi nu vine ca o mare surpriză, dânsa accesând toate cele trei bazine electorale (așa cum a fost și mesajul ei în timpul dezbaterii).
c. Am spus în timpul dezbaterii prezidențiale că cel puțin unul dintre candidații care participă la dezbatere va intra în turul doi. Văd că au intrat doi dintre aceștia (deși domnul Georgescu nu a fost mulțumit cu formatul dezbaterii, însă, spre deosebire de alți candidați, a participat pentru a intra în contact cu cât mai mulți votanți).
4. Dintre cei care nu au reușit calificarea, dar au avut scoruri așteptate/reale importante:
a. Domnul Ciolacu este perceput ca om al „sistemului” politic, având suport mare mai ales în zona mai autohtonistă și parțial în zona emancipată (de stânga). Nu a participat la dezbaterea prezidențială, așa că nu a fost perceput ca un om care a luat „steagul stângii” să-l ducă în toate bazinele electorale.
b. Domnul Simion a devenit se pare prea instituțional și chiar prea european (fie și suveranist) pentru unele bazine electorale (mai autohtoniste și antisistem); deși a capitalizat mult și bine aici – în zona autohtonistă și antisistem –, alții au capitalizat mai mult! Dar cred că partidul AUR a avut de câștigat din această candidatură.
c. Domnul Ciucă ar fi trebuit să participe la dezbaterea prezidențială și să ia „steagul dreptei” dacă ar fi fost să aibă o șansă, știind deja cum stă în estimări. Cineva i-a spus altceva și asta a ieșit! Lucru aparent ciudat de la un candidat al unui partid cu scoruri destul de bune la europarlamentare și la alegerile locale. Și asta trebuie analizat științific, deși faptul că a fost candidatul de tip „sistem”, fără o profilare adecvată nici măcar aici, cred că este unul dintre factorii principali care explică eșecul.
d. Domnul Geoană nu a reușit să acceseze decât o parte din bazinul autonomilor emancipați și conectați cu spațiul vestic (și aici cu fragmentări, ca urmare a unor inconsistențe în mesaj); chiar dacă era candidat independent, era clar angajamentul său pentru instituții vestice. Nu a avut un discurs/program clar și pentru celelalte bazine.
e. Domnul Kelemen a generat ceea ce ne așteptam, o performanță normală raportată la bazinul pe care îl are.
f. În fine, domnul Diaconescu, cu un profil similar domnului Geoană, nu a accesat la fel de eficient bazinul potențial.
5. Alegerile prezidențiale nu trebuie să umbrească alegerile parlamentare! De aceea, cred că trebuie să ne focalizăm și asupra lor, iar Digi24 și UBB vor crea și aici un context rațional pentru ca electoratul să-și întâlnească candidații.
6. De asemenea, vom continua parteneriatul Digi24-UBB pentru a crea un context rațional, astfel încât electoratul să-și cunoască candidații la prezidențiale într-un cadru rațional.
7. În fine, specialiștii trebuie să analizeze rezultatele companiilor de sondaje de opinie pentru a semnaliza oamenilor care sunt mai predispuse să facă mascat formare de opinie, în loc de sondaj de opinie. Sigur că toți care folosim statistica știm că vorbim de estimări (ex. prin praguri de semnificație, intervale de încredere, mărimi ale efectului), inevitabil cu o anumită zonă de eroare, dar, dincolo de aceste limite, acum am fost confruntați cu subestimarea majoră a unui candidat (Georgescu) și, în unele sondaje, cu discrepanțe prea mari între rezultatele sondajelor de opinie și realitate și chiar între ele. Pot fi explicații clare și justificate (așa cum am spus: numărul mare de nehotărâți, refuzuri, neaccesarea diasporei etc.) și/sau situații în care misiunea de sondaj de opinie a fost înlocuită cu cea de formare mascată de opinii electorale (lucru care trebuie clarificat și comunicat oamenilor).
