Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a semnat joi, 14 decembrie, noua Declarație comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2018 – 2019. Ceilalți semnatari au fost președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și Jüri Ratas, deținătorul președinției prin rotație a Consiliului și prim-ministrul Estoniei.Declarația prezintă 31 de propuneri legislative noi formulate de Comisie, care vor fi tratate cu prioritate de Parlamentul European și de Consiliu pentru a putea fi adoptate sau pentru a se realiza progrese substanțiale până la alegerile pentru Parlamentul European din 2019.
Președintele Juncker: ”Am insistat, încă din campania mea electorală din 2014, asupra faptului că, în timpul președinției mele, Comisia Europeană se va angaja puternic în chestiuni de importanță majoră care contează în mod real pentru cetățenii noștri și va înregistra rezultatele pozitive pe care aceștia le așteaptă înainte de încheierea mandatului nostru în 2019. Îmi exprim bucuria că pot să contez în continuare pe Parlamentul European și pe Consiliu, care sunt partenerii noștri în acest demers. Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE reprezintă promisiunea noastră că nu vom face promisiuni deșarte. Acesta este angajamentul nostru de a lucra intens în următoarele 18 luni pentru a găsi soluții concrete la provocările cu care se confruntă Europa și de a rămâne uniți în interesul europenilor”.
Prin semnarea Declarației comune, președinții celor trei instituții ale UE au convenit să pună în aplicare o agendă pozitivă pentru o Uniune mai unită și mai favorabilă incluziunii și să pregătească un nou cadru financiar pentru perioada care va urma anului 2020, care să asigure un echilibru corect dintre politicile UE, în interesul cetățenilor.
Declarația comună stabilește șapte domenii prioritare:
- Protejarea mai bună a securității cetățenilor noștri;
- Reformarea și dezvoltarea politicii noastre în materie de migrație într-un spirit de responsabilitate și solidaritate;
- Asigurarea unui nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții;
- Abordarea dimensiunii sociale a Uniunii Europene;
- Respectarea angajamentului nostru de a pune în aplicare o piață unică digitală conectată;
- Realizarea obiectivului nostru privind o uniune energetică ambițioasă și o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor; precum și
- Dezvoltarea în continuare a legitimității democratice la nivelul UE.
În plus, cei trei președinți au convenit să urmărească respectarea angajamentului față de valorile europene comune, democrație și statul de drept, să urmărească aplicarea unei politici comerciale robuste, deschise și echitabile, să combată frauda fiscală, evaziunea fiscală și eludarea obligațiilor fiscale, să asigure protecția socială și drepturile sociale, astfel cum se prevede în Pilonul European al drepturilor sociale, să contribuie la stabilitate, securitate și pace, să asigure un nivel ridicat de protecție a datelor, al drepturilor digitale și al standardelor etice din domeniul inteligenței artificiale și al roboticii.
În final, președinții celor trei instituții convin, de asemenea, să lucreze în continuare cu privire la toate propunerile pendinte menționate în Declarația comună din 2017 și, de asemenea, să abordeze propunerile legislative prevăzute în Programul de lucru al Comisiei pentru 2018.
La 15 martie 2016, cele trei instituții europene au convenit cu privire la un Acord interinstituțional (AII) privind o mai bună legiferare, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, prezentată în luna mai 2015 în Agenda pentru o mai bună reglementare. Acest acord interinstituțional a adus schimbări în întregul ciclu de elaborare a politicilor, de la realizarea de consultări și studii ale impactului până la adoptarea, punerea în aplicare și evaluarea legislației UE. Conform acordului interinstituțional, instituțiile trebuie să convină cu privire la principalele teme care ar trebui tratate cu prioritate de către legiuitori, între care se numără exercițiile de simplificare a legislației existente.
În fiecare an, Consiliul, Parlamentul și Comisia discută prioritățile legislative ale UE și stabilesc împreună prioritățile pentru anul următor, care sunt prezentate într-o declarație comună anuală. Acest lucru le permite să coopereze mai strâns pentru a face față provocărilor majore care ne așteaptă.
Prima declarație comună a fost semnată în decembrie 2016.
Îngrijorare mare peste tot
Consiliul Național de Integritate a luat act cu îngrijorare de modificările aduse recent Legii nr. 176/2010, de către Camera Deputaților.
”Ne exprimăm convingerea că la dezbaterea parlamentară de la Senat, Cameră decizională, noua reglementare va fi pusă în acord cu cerințele Mecanismului de Cooperare și Verificare și ale deciziilor Curții Constituționale, astfel încât să fie aplicată în continuare Condiționalitatea 2 din Decizia Comisiei Europene din 13.12.2006, potrivit cătreia legislația română privind Agenția Națională de Integritate trebuie să prevadă emiterea de hotărâri cu caracter obligatoiu, pe baza cărora pot fi aplicate sancțiuni dissuasive”, se arată într-un comunicat de presă.