Cea de-a treia ediţie a Forumului Românilor de Pretutindeni, organizată în perioada 12 -15 decembrie a.c. de Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, s-a deschis vineri în prezenţa ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David, a ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, a ministrului delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a consilierului prim-ministrului, Corneliu Vişoianu, a ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, şi a secretarului general din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Lilian Onescu.
Evenimentul vizează consolidarea cadrului formal deja existent, în care sunt dezbătute, pe larg, în mod structurat, problemele cu care se confruntă mediul asociativ românesc, necesităţile comunităţilor româneşti de pretutindeni şi căile comune de acţiune pentru soluţionarea acestora.
Ministrul David a declarat, cu acest prilej, că acest forum se organizează la fianalul anului, ca un eveniment de bilanţ, care se adresează, în primul rând, românilor din afara graniţelor ţării noastre: “Facem o evaluare a modului în care am lucrat în acest an. 18 instituţii au în grijă românii din afara graniţelor, inclusiv Patriarhia Română, iar problemele lor sunt în sarcina noastră.”
În cadrul discuţiilor au fost evidenţiate problemele cu care se confruntă românii aflaţi pe teritoriile celorlalte ţări din Uniunea Europeană, ministerul Muncii declarându-se preocupat, în mod direct, de acest aspect.
“Este foarte important pentru Ministerul Muncii să aibă o relaţie directă cu toate comunităţile de români. România a beneficiat de libera circulaţie pe teritoriul UE, iar în ţările fără restricţii au putut să-şi caute chiar de la început un loc de muncă. Din ţara noastră a plecat o forţă de muncă calificată şi supercalificată, iar de la 1 ianuarie 2014 românii îşi pot căuta un loc de mucă în orce ţară vor dori”, a subliniat Mariana Câmpeanu. Aceasta consideră, însă, că odată cu 2014, pentru România vor apărea şi efecte negative: forţa de muncă calificată, tânără, plecând din România, contribuie la PIB-ul altor ţări.
Un alt punct important al discuţiilor Forumului Românilor de Pretutindeni l-a reprezentat dorinţa multor tineri români de a părăsi ţara, vorbindu-se despre condiţiile în care aceştia pot beneficia de studii în limba română pe teritotiul celorlalte ţări, dar şi despre interesul de a-i readuce în ţară pe specialiştii români: “Vorbim despre curajul unor oameni care au pleat în alte direcţii şi despre profesionalimsul de care dau dovadă mulţi dintre ei, reuşind acolo unde au plecat. Marele avantaj al forţei de muncă româneşti este al valorii, al calităţii resursei umane formate în România, calitatea resursei umane fiind la cel mai înalt nivel.”, a precizat, la rândul său, Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică. Acesta a mai precizat că românii s-au adaptat extrem de bine în celelalte ţări, acest aspect fiind prioritar pentru autorităţile din România: “Suntem preocupaţi caătinerii români din ţară vor să plece şi vrem să-i ajutăm pe cei din afara graniţelor. În urmă cu puţin timp am semnat un acord biletaral cu Republica Moldova care prevede un alt tip de schimburi academice, preluând modelul burselor Erasmus. Un număr important de burse pentru tinerii de pretutindeni nu sunt folosite aşa cum trebuie. Sunt 45 de rectorate în 26 de ţări pe 3 continente, există cursuri şi programe care se desfăşoară în aceste rectorate, iar multe dintre acestea au nevoie de sprijinul autorităţilor române. România a intr-at într-o nouă fază, fiind una dintre cele mai importane ţări în domeniul fizicii, cu aplicaţii în medicină. Mesajul forţei româneşti trebuie dus peste tot în lume şi suntem interesaţi de a aduce în ţară specialişti români şi de peste tot din lume!”.
Suţinerea cetăţenilor din afara granitelor ţării şi a intereselor acestora este asigurată şi de Ministerului pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, cetăţenii fiind puntea de legătură dintre piaţa externă şi cea internă: “Le oferim tot sprijinul pentru a stabili relaţiile de colaborare cu firmele şi asociaţiile din România. Încurajăm înfiinţarea de asociaţii si de organizaţii ale oamenilor de afaceri pentru că ne dorim parteneri de dialog bine structuraţi şi profesionişti. Vă asigurăm de toată susţinerea noastră în ceea ce priveşte dezvoltarea mediului de afaceri şi nu numai,” a fost mesajul ministul delegat pentru IMM-uri, Maria Grappini.
Ipostaza tinerilor români în contextul crizei economice reprezintă principalul motiv pentru care aceştia acceptă oferte de muncă în străinătate, iar acest aspect a devenit din ce în ce mai îngrijorător pentru autorităţile române: ”Tinerii sunt cei mai afectaţi de efectele crizei economice, ei sunt cei care încearcă să îşi găsească un loc de muncă mai bine platit, din păcate, pe teritoriul altor ţări. Ei sunt în acelaşi timp ambasadorii noştri prin ceea ce fac şi prin munca bună pe care o întreprind atât în ţară, cât şi în străinătate. Toată lumea spune că România este a doua putere intelectuală. Tinerii trebuie sprijiniţi să se întoarcă în România”, consideră Cosmin Cristian, secretar de Stat în Ministerul Tineretului şi Sportului.