Procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) a cerut luni mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al ministrului Apării, Yoav Gallant, precum și pe numele liderilor Hamas – Yahya Sinwar, Mohammed Diab Ibrahim Al-Masri (Deif), Ismail Haniyeh pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității.
Cererile pentru mandatele de arestare au fost depuse la Camera preliminară I a Curții Penale Internaționale.
”Pe baza dovezilor colectate și examinate de biroul meu, am motive întemeiate să cred că Yahya Sinwar (șeful Mișcării de Rezistență Islamică „Hamas” din Fâșia Gaza), Mohammed Diab Ibrahim Al-Masri, cunoscut mai frecvent ca DEIF (comandant al aripii militare a Hamas, cunoscut sub numele de Brigăzile Al-Qassam) și Ismail Haniyeh (șeful Biroului Politic al Hamas) poartă răspunderea penală pentru crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Israelului și al statului Palestina (în Fâșia Gaza) cel puțin din 7 octombrie 2023”, a afirmat procurorul Khan.
Acuzațiile formulate la adresa celor trei lideri palestinieni se referă la exterminare, crimă, viol și alte acte de violență sexuală, tortură, alte acte inumane – încadrate la crime împotriva umanității, precum și la crimă, luarea de ostatici, viol și alte acte de violență sexuală, tortură, tratament crud, abaterile asupra demnității personale în contextul captivității – încadrate ca crime de război.
”Biroul meu susține că crimele de război menționate în aceste cereri au fost comise în contextul unui conflict armat internațional între Israel și Palestina și al unui conflict armat neinternațional între Israel și Hamas, care se desfășoară în paralel.
Susținem că crimele împotriva umanității acuzate au făcut parte dintr-un atac pe scară largă și sistematic împotriva populației civile din Israel de către Hamas și alte grupuri armate în conformitate cu politicile organizaționale. Unele dintre aceste crime, în evaluarea noastră, continuă până în prezent”, a spus procurorul șef Karim AA Khan.
Acesta a mai anunțat că ”există motive rezonabile” pentru a crede că Sinwar, Deif și Haniyeh sunt ”responsabili penal pentru uciderea a sute de civili israelieni în atacurile comise de Hamas (în special aripa sa militară, Brigăzile al-Qassam) și alte grupuri armate la 7 octombrie 2023 și luarea a cel puțin 245 de ostatici”.
Investigațiile procurorilor se bazează pe interviurile realizate cu victime și supraviețuitori, inclusiv foști ostatici și martori oculari din șase locații majore de atac: Kfar Aza, Holit, locația Festivalului de Muzică Supernova, Be’eri, Nir Oz și Nahal Oz, precum și pe înregistrări CCTV, materiale audio, foto și video autentificate, declarații ale membrilor Hamas, inclusiv ale presupușilor autori menționați mai sus și pe probe ale experților.
”Oficiul meu este de părere că aceste persoane au planificat și instigat la comiterea de crime la 7 octombrie 2023 și au, prin propriile lor acțiuni, inclusiv vizite personale la ostatici la scurt timp după răpirea lor, și-au recunoscut responsabilitatea pentru aceste crime. Susținem că aceste crime nu ar fi putut fi comise fără acțiunile lor. Aceștia sunt acuzați atât ca co-autori, cât și ca superiori, în conformitate cu articolele 25 și 28 din Statutul de la Roma.
În timpul propriei vizite la Kibbutz Be’eri și Kibbutz Kfar Aza, precum și la locul Festivalului de Muzică Supernova din Re’im, am văzut scenele devastatoare ale acestor atacuri și impactul profund al crimelor neconcepute acuzate în cererile depuse astăzi”, a argumentat procurorul.
”Biroul meu susține, de asemenea, că există motive rezonabile pentru a crede că ostaticii luați din Israel au fost ținuți în condiții inumane și că unii au fost supuși violenței sexuale, inclusiv violului, în timp ce era ținut în captivitate. Am ajuns la această concluzie pe baza înregistrărilor medicale, a materialelor video și a probelor documentare contemporane și a interviurilor cu victime și supraviețuitori. Biroul meu continuă, de asemenea, să investigheze rapoartele de violență sexuală comise la 7 octombrie”, a mai spus Khan, care a mulțumit supraviețuitorilor și familiilor victimelor atacurilor din 7 octombrie, pentru colaborarea cu anchetatorii și a reiterat apelul pentru eliberarea imediată a tuturor ostaticilor luați din Israel și pentru întoarcerea lor în siguranță la familii, ca cerință fundamentală a dreptului internațional umanitar.
În ceea ce-i privește pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, și pe ministrul apărării al Israelului, Yoav Gallant, procurorul Curții Penale Internaționale a afirmat că există ” motive întemeiate” că cei doi poartă răspundere penală pentru crime de război (înfometarea civililor, cauzarea intenționată a unor mari suferințe sau vătămări grave ale corpului sau sănătății sau tratament crud, ucidere intenționată, dirijarea intenționată a atacurilor împotriva unei populații civile) și crime împotriva umanității (exterminarea și/sau crima, inclusiv în contextul deceselor cauzate de foamete, persecuție și alte acte inumane) comise pe teritoriul statului Palestina (în Fâșia Gaza) cel puțin din 8 octombrie 2023.
”Biroul meu susține că crimele de război presupuse în aceste cereri au fost comise în contextul unui conflict armat internațional între Israel și Palestina și un non-conflict armat internațional între Israel și Hamas (împreună cu alte grupuri armate palestiniene) se desfășoară în paralel. Susținem că crimele împotriva umanității acuzate au fost comise ca parte a unui atac pe scară largă și sistematic împotriva populației civile palestiniene, în conformitate cu politica statului. Aceste crime, în evaluarea noastră, continuă până în ziua de azi”, a afirmat procurorul Khan.
Acuzațiile formulate se bazează pe probele colectate, inclusiv interviuri cu supraviețuitori și martori oculari, materiale video, foto și audio autentificate, imagini prin satelit și declarații de la presupusul grup de făptuitori, care ”arată că Israelul a privat în mod intenționat și sistematic populația civilă din toate părțile Gazei de obiecte indispensabile supraviețuirii umane. Acest lucru s-a produs prin impunerea unui asediu total asupra Gazei care a presupus închiderea completă a celor trei puncte de trecere a frontierei, Rafah, Kerem Shalom și Erez, din 8 octombrie 2023 pentru perioade prelungite și apoi prin restricționarea arbitrară a transferului de bunuri esențiale – inclusiv alimente și medicamente – prin punctele de trecere a frontierei după redeschiderea acestora. Asediul a inclus și tăierea conductelor de apă de frontiera din Israel până în Gaza – principala sursă de apă curată a locuitorilor din Gaza – pentru o perioadă prelungită, începând cu 9 octombrie 2023 și întrerupând și împiedicând furnizarea de energie electrică cel puțin din 8 octombrie 2023 până astăzi. Acest lucru a avut loc alături de alte atacuri asupra civililor, inclusiv a celor care stau la coadă pentru mâncare, obstrucționarea furnizării ajutoarelor de către agențiile umanitare și atacurile asupra acestora și uciderea lucrătorilor umanitari, care au forțat multe agenții să își înceteze sau să limiteze operațiunile în Gaza”, a argumentat procurorul șef al CPI.
Anchetatorii consideră că aceste acte au fost comise ca parte a unui plan comun de utilizare a înfometării ca metodă de război și a altor acte de violență împotriva populației civile din Gaza ca mijloc de eliminarea Hamas, de eliberare a ostaticilor răpiți de Hamas și pedepsire în mod colectiv a populației civile din Gaza, percepuți ca ameninţare pentru Israel.
”Efectele utilizării foametei ca metodă de război, împreună cu alte atacuri și pedepse colective împotriva populației civile din Gaza sunt acute, vizibile și larg cunoscute și au fost confirmate de mai mulți martori intervievați de biroul meu, inclusiv medici locali și internaționali. Acestea includ malnutriția, deshidratarea, suferința profundă și un număr tot mai mare de decese în rândul populației palestiniene, inclusiv bebeluși, alți copii și femei.
Foametea este prezentă în unele zone din Gaza și este iminentă în alte zone. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat în urmă cu mai bine de două luni că „1,1 milioane de oameni din Gaza se confruntă cu foamete catastrofală – cel mai mare număr de oameni înregistrat vreodată – oriunde și oricând” ca urmare a unui „dezastru în întregime provocat de om””, a menționat procurorul, care a adăugat că ”Israelul, ca toate statele, are dreptul să ia măsuri pentru a-și apăra populația. Acest drept, totuși, nu absolvă Israelul sau vreun stat de obligația sa de a respecta dreptul internațional umanitar. În ciuda oricăror obiective militare pe care le-ar putea avea, mijloacele pe care Israelul le-a ales pentru a le atinge în Gaza – și anume, cauzarea intenționată a morții, înfometarea, suferințele mari și vătămarea gravă a corpului sau a sănătății populației civile – sunt criminale.
De anul trecut, în Ramallah, în Cairo, în Israel și în Rafah, am subliniat în mod constant că dreptul internațional umanitar cere Israelului să ia măsuri urgente pentru a permite imediat accesul la ajutor umanitar în Gaza la scară largă. Am subliniat în mod special că foametea ca metodă de război și refuzul ajutorului umanitar constituie infracțiuni ale Statutului de la Roma”.
(…) ”Astăzi subliniem încă o dată că dreptul internațional și legile conflictelor armate se aplică tuturor. Niciun soldat de infanterie, niciun comandant, niciun lider civil – nimeni – nu poate acționa cu impunitate. Nimic nu poate justifica privarea intenționată a ființelor umane, inclusiv atât de multe femei și copii, denecesităţile de bază necesare vieţii. Nimic nu poate justifica luarea de ostatici sau țintirea civililor.
Judecătorii independenți ai Curții Penale Internaționale sunt singurii arbitri cu privire la îndeplinirea standardului necesar pentru emiterea mandatelor de arestare. (…) Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să demonstrăm colectiv că dreptul internațional umanitar, linia de bază fundamentală pentru comportamentul uman în timpul conflictului, se aplică tuturor persoanelor și se aplică în mod egal în situațiile abordate de Oficiul meu și de Curte. Așa vom demonstra, în mod tangibil, că viețile tuturor ființelor umane au valoare egală”, a mai spus procurorul Khan în declarația sa.
Reacțiile liderilor internaționali la cererea privind emiterea de mandate de arestare pentru conducerea israeliană și a Hamas nu au întârziat
Decizia procurorului șef al Curții Penale Internaționale de a cere mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian și ministrul apărării și trei lideri Hamas din Gaza pentru crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu războiul Israel-Hamas a declanșat o mulțime de reacții în lumea politică internațională.
Potrivit agențiilor internaționale de știri, președintele israelian Isaac Herzog a calificat anunțul „mai mult decât scandalos” și arată măsura în care ”sistemul judiciar internațional este în pericol să se prăbuși”.
Ministrul israelian de Externe, Israel Katz, s-a făcut ecoul comentariilor președintelui Herzog, considerând că cererea CPI este o „decizie scandaloasă” în ceea ce-i privește pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe ministrul Apărării Yoav Gallant.
Președintele SUA Joe Biden a denunțat decizia procurorului ICC de a echivala atacurile teroriste Hamas și răpirile de civili din sudul Israelului cu practicile militare ale Israelului din Gaza și a catalogat cererea procurorului ICC „revoltătoare”.
Într-o declarație separată, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reluat comentariile președintelui Biden și a numit decizia CPI de a compara Israelul cu Hamas „rușinoasă”: „Hamas este o organizație teroristă brutală care a comis cel mai grav masacru de evrei de la Holocaust și încă ține ostatici zeci de oameni nevinovați, inclusiv americani”, a spus Blinken.
El a adăugat că această decizie „ar putea pune în pericol eforturile în curs de a ajunge la un acord de încetare a focului care ducă la eliberarea ostaticilor și să sporească asistența umanitară, obiective pe care Statele Unite continuă să le urmărească fără încetare”.
Și gruparea islamistă Hamas, pe care SUA, Marea Britanie și alte țări au desemnat-o ca organizație militantă teroristă, a denunțat decizia procurorului ICC de a solicita mandate de arestare pentru trei dintre membrii liderii săi. Acesta l-a acuzat pe procurorul ICC Karim Khan că a încercat să „echivaleze victima cu călăul”.
Într-o declarație de luni, grupul a declarat că are dreptul de a rezista ocupației israeliene, inclusiv „rezistenței armate”.
Balkees Jarrah, director asociat la Human Rights Watch, a salutat decizia lui Khan. „Acest prim pas de principiu al procurorului deschide ușa celor responsabili pentru atrocitățile comise în ultimele luni să răspundă pentru acțiunile lor la un proces echitabil”, a spus Jarrah într-un comunicat luni.
Președinția Africii de Sud a salutat, de asemenea, anunțul CPI luni.
De menționat că Israelul nu este membru al CPI și chiar dacă sunt emise mandate de arestare, Netanyahu și Gallant nu se confruntă cu niciun risc imediat de a fi urmăriți penal. Dar anunțul lui Khan accentuează izolarea Israelului pe măsură ce războiul continuă, iar amenințarea cu arestarea ar putea îngreuna deplasările în străinătate ale celor doi lideri israelieni.
Războiul Israelului din Gaza a fost declanșat de atacul terorist al Hamas din octombrie asupra Israelului, care a ucis 1.200 de oameni și a condus la capturarea a aproximativ 250 de ostatici, potrivit oficialilor israelieni.
Contraofensiva ulterioară a Israelului în Gaza a ucis peste 35.400 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, condus de Hamas, care include civili și combatanți în numărătoarea sa, dar spune că majoritatea morților sunt femei și copii.
Israelul spune că a ucis peste 14.000 de militanți și aproximativ 16.000 de civili.
Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare spune că bombardamentele israeliene continuă să fie raportate în mare parte din Gaza, precum și incursiuni terestre și lupte grele, în special în estul Rafah în sud și Jabaliya în nord.
Peste 900.000 de persoane – aproximativ 40% din populația Gaza – au fost strămutate în ultimele două săptămâni, inclusiv 812.000 de persoane din Rafah și alte peste 100.000 în nordul Gazei, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, în cadrul unei conferințe de presă luni.
El a spus că, pe fondul escaladării ostilităților, peste 75% din Fâșia Gaza – 285 de kilometri pătrați – se află sub ordine de evacuare.
„În conformitate cu dreptul internațional umanitar, civilii – indiferent dacă se mută sau rămân – trebuie protejați. Oriunde se află în Gaza, nevoile lor esențiale, inclusiv hrană, adăpost, apă și sănătate, trebuie să fie satisfăcute”, a adăugat el.
Ce urmează după cererea procurorului șef al CPI?
Cererea procurorului Karim Khan a fost înaintată unei camere preliminare a Curții Penale Internaționale. Potrivit Hotnews, care citează Reuters, completul va fi format din trei magistrați: judecătoarea-președinte Iulia Motoc din România, judecătoarea Maria del Socorro Flores Liera din Mexic și judecătoarea Reine Alapini-Gansou din Benin.
Nu există un termen limită pentru ca judecătorii să decidă dacă vor emite mandatele de arestare. În cazurile anterioare, judecătorilor au luat o decizie într-o lună sau într-o perioadă care a durat câteva luni.
În cazul în care judecătorii sunt de acord că există „motive rezonabile” pentru a crede că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanității, vor emite un mandat de arestare care menționează numele persoanei, acuzațiile specifice pentru care se solicită arestarea și o enumerare a faptelor care ar constitui aceste crime.
Judecătorii pot modifica cererile privind emiterea mandatului de arestare și pot încuviința doar anumite părți din ceea ce solicită procurorul. Acuzațiile pot fi, de asemenea, modificate și actualizate ulterior.
Statutul fondator de la Roma al Curții, combinat cu jurisprudența din cazurile anterioare care au implicat mandate de arestare împotriva șefilor de stat aflați în funcție, obligă toate cele 124 de state membre ale CPI să aresteze și să predea orice persoană care face obiectul unui mandat de arestare al CPI dacă aceasta pune piciorul pe teritoriul lor.
Cu toate acestea, instanța nu are mijloacele pentru punerea în aplicare a unei arestări. Sancțiunea pentru nearestarea unei persoane este retrimiterea dosarului la adunarea statelor membre ale CPI și, în cele din urmă, trimiterea lui la Consiliul de Securitate al ONU.
Poate fi suspendată o anchetă a CPI?
Regulile Curții permit Consiliului de Securitate al ONU să adopte o rezoluție care să suspende sau să amâne o anchetă sau o urmărire penală pentru un an, cu posibilitatea de a o reînnoi pe termen nelimitat.
În cazurile din trecut în care un stat și-a ignorat obligația de a aresta o persoană care face obiectul unui mandat de arestare emis de CPI, acesta a primit cel mult o „palmă” procedurală.
Mai pot călători în străinătate Netanyahu și Sinwar?
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și liderul Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, pot călători în continuare. Solicitarea și emiterea unui mandat de arestare de la CPI nu îngrădesc libertatea de a călători a unei persoane. Cu toate acestea, odată ce a fost emis un mandat de arestare, cei urmăriți riscă să fie arestați dacă călătoresc într-un stat semnatar al Statutului de la Roma, ceea ce le poate influența luarea deciziilor privind deplasările în străinătate.
Nu există nicio restricție care să-i împiedice liderii politici, parlamentarii sau diplomații să se întâlnească cu persoane pe numele cărora există un mandat de arestare al CPI. Din punct de vedere politic, însă, optica acestei situații poate fi una proastă.
Cererea de emiterea a mandatului de arestare poate influența indirect alte dosare
Această cerere de emitere a mandatelor de arestare nu poate influența în mod direct alte spețe, ci doar indirect.
Spre exemplu, cererea CPI este o chestiune separată de procesele în care se cere un embargo privind livrarea de armament către Israel sau de încercările Africii de Sud la Curtea de la Haga de a cere oprirea ofensivei israeliene asupra orașului Rafah din Gaza.
Dacă însă judecătorii decid că există motive rezonabile pentru a crede că Netanyahu și ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, comit crime de război și crime împotriva umanității în Gaza, acest lucru ar putea consolida provocările juridice care cer un embargo asupra livrărilor de armament, deoarece numeroase țări au prevederi care interzic vânzarea de arme către state care le-ar putea folosi în moduri care încalcă dreptul umanitar internațional.
