Site icon TIMP ROMÂNESC

Profitul de pe urma traficului de fiinţe umane este estimat, la nivel global, la peste 32 de miliarde de dolari

Data de 18 octombrie aduce în centrul atenţiei noastre, a Europei întregi, flagelul traficului de fiinţe umane.  Această industrie a crimei organizate generează, la nivel global, un profit estimat la peste 32 de miliarde de dolari, depăşit doar de cel  al traficului de droguri. Reţelele de traficanţi din Europa şi din lume transformă oamenii în mărfuri, distrugând destine, visuri şi speranţe,  punând în pericol, aşa cum arată un raport recent al Organizaţiei Internaționale a Muncii, peste 40 de milioane de vieţi omeneşti. Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane, pe care o marcăm începând cu anul 2006, are drept scop coagularea şi stimularea eforturilor pe care suntem datori să le depunem pentru a stăvili această dramă care amenință familii şi comunităţi întregi.  Fenomenele conexe traficului de persoane – migraţia ilegală, exploatarea prin muncă, sclavia sexuală, abuzurile şi violenţele de tot felul, sărăcia extremă şi excluziunea socială – ne arată dimensiunea cutremurătoare a tregediei victimelor acestei activităţi criminale.

Este, de aceea, imperios necesară o abordare comună a fenomenului la nivel european şi internaţional. Instituţiile europene, forurile legislative şi autorităţile naţionale ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene şi societatea civilă trebuie să acţioneze conjugat, într-un efort complex, care să abordeze eficient fiecare latură a acestei lupte, respectiv prevenire şi combatere, precum şi asistenţa şi sprijinul pe care trebuie să îl acordăm fiecăreia dintre victime sale.

“Mă bucur să pot spune că România este unul dintre statele care abordează cu deosebită atenţie problematică traficului de fiinţe umane.  Acest lucru a fost relevat din nou cu prilejul celei de-a V-a ediţii a Conferinţei Internaţionale privind Traficul de Persoane, organizată în luna septembrie a acestui an, de către Grupul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane care funcţionează în Parlamentul României.

 Pentru a răspunde îngrijorării manifestate de cetăţenii României cu privire la cazurile de trafic de persoane, exploatare prin muncă şi sclavie modernă, Grupul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane care funcţionează în Parlamentul României îşi va continua şi îşi va dezvolta activitatea de monitorizare a acestui flagel şi a modului în care sunt gestionate activităţile de prevenire şi de combatere. 

Totodată, Grupul va elabora, ca şi până acum, rapoarte anuale pe această temă şi va contura modificări ale legislației în ceea ce privește cuantumul pedepselor, statutul victimelor şi relația dintre acestea și autorități, precum şi aspecte legate de confidențialitatea cu privire la identitatea victimelor traficului de persoane şi protejarea acestora. Doresc, de asemenea, să apreciez activitatea desfăşurată de autorităţile române în combaterea acestui flagel.  Cele mai recente cifre de care dispunem ne arată că această activitate se regăseşte în reducerea cu 14% a fenomenului traficării de fiinţe umane având drept victime cetăţeni români. De la 880 de victime identificate în anul 2015, în anul 2016 cifra a coborât la 756. Acest trend de scădere a numărului de victime este unul consistent în ultimii ani şi ne permite un optimism temperat în ceea ce priveşte cifrele pe care le vom înregistra la finalul anului curent. Chiar şi aşa, există în continuare date care trebuie să ne îngrijoreze, cum ar fi faptul că 75% dintre victime sunt femei, iar numărul minorilor afectaţi este în creştere. Un alt  aspect căruia suntem obligaţi să îi acordăm o atenţie specială este legat de potenţialul ca România, până acum doar ţară de origine, să devină, în urma creşterii în amplitutine şi a multiplicării rutelor fenomenului migraţionist, şi ţară de destinaţie pentru fenomentul traficării de fiinţe umane. Tocmai de aceea, se impune o abordare a combaterii sale nu doar la scară naţională, ci la nivel regional, european şi global.  În această perspectivă, colaborarea între statele membre, prin parteneriatele la nivelul Uniunii Europene, dar şi prin cele între autorităţi şi societatea civilă europeană, capătă o importanţă considerabilă.  Ele trebuie activate, diversificate şi dezvoltate pentru a ne permite să stopăm, odată pentru totdeauna, acest flagel”, a subliniat deputatul Angel Tîlvăr, cu acest prilej.

Exit mobile version