Miniștrii Educației din România și Croația, Pavel Năstase și Pavo Barišić, au agreat dezvoltarea cooperării în acest domeniu, prin organizarea unor reuniuni la nivel de experți, care să analizeze inițierea unor noi proiecte bilaterale în privința accesului la educație al minorităților etnice înrudite din cele două state.
Cu ocazia întrevederii pe care au avut-o la București, cei doi oficiali au discutat despre proiectele bilaterale privind educația în limba maternă, modele în acest sens fiind înființarea Școlii de la Susnjevica, în care este studiat dialectul istroromân, dar și rețeaua școlară în limba croată din județul Caraș-Severin.
În vara anului trecut, Guvernul României a aprobat plata, din bugetul MAE, a 60.000 de euro, pentru finanțarea lucrărilor de refacere și de dotare a clădirii școlii generale din localitatea Susnjevica (Croația) și înființarea, în cadrul acesteia, a unui Centru multifuncțional destinat păstrării și promovării dialectului, culturii și tradițiilor istroromâne.
Școala generală din localitatea Susnjevica, municipalitatea Krsan, județul Istria, este singura instituție de învățământ din Croația în care se desfășoară programe pentru prezervarea și promovarea dialectului istroromân.
Școala de la Susnjevica a fost inaugurată în luna noiembrie a anului trecut, în prezența în prezența diplomaților români, a reprezentanților autorităților centrale și locale croate, prilej cu care a fost subliniată importanța instituției de învățământ în conservarea tradițiilor și dialectului istroromân aflat pe cale de dispariție, parte a patrimoniului cultural european.
Cu ocazia întrevederii de la București a miniștrilor Educației, s-au purtat discuţii și pe marginea priorităților în domeniile educației și formării profesionale pe care trioul România-Croația-Finlanda le va avea în perioada de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene (1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2020). Astfel, în acest context, partea română a menționat că este în proces de identificare a temelor principale care să fie incluse pe agenda Președinției Consiliului UE, în baza priorităților naționale în domeniul educației și formării profesionale, corelate cu cele la nivel european. Ministrul Pavel Năsatase vizează negocierea viitorului program Erasmus+, cadrul strategic pentru cooperare europeană (ET2020) și pregătirea cadrului strategic pentru anul 2030. În acest context a fost propusă organizarea unui grup de lucru format din reprezentanți ai ministerelor Educației din cele 3 țări (România, Croația și Finlanda) pentru a asigura o bună organizare și coordonare a Președinției Consiliului Uniunii Europene.În cursul zilei de astăzi, 8 martie, delegația croată are programate vizite în județul Caraș-Severin, la școlile în care se desfășoară învățământ în limba maternă croată.
În vizita pe care o efectuează în România, ministrul croat este însoțit de Ivana Puljiz (Director de Cabinet), Sebastian Tončić (consilier ministru), Damir Boras (rector Universitatea din Zagreb) și Vesna Bedeković (parlamentar). La întâlnirea de astăzi a fost prezent și ambasadorul Croației la București, Davor Vidiš.
Reamintim că în luna februarie, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a discutat cu ambasadorul Croației la București, Davor Vidiš, despre posibilitatea organizării unor proiecte academice şi de cercetare privind dialectele româneşti, sud-dunărene, precum și despre interesul comun de a întări sprijinul reciproc acordat comunităţii băieşe şi istro-române aflate pe teritoriul Croaţiei, cu accent asupra dimensiunii de educaţie şi culturale.
Comunitatea românească din Croația este formată, în mare majoritate, din cetățeni români care s-au stabilit în Croația după anul 1990. Numărul acestora este estimat la circa 3.000 de persoane, din care aproximativ 2.500 dețin și cetățenia croată.
În Croația există și două comunități românofone – comunitatea lingvistică istroromână și cea a băieșilor.
Comunitatea lingvistică istroromână numără aproximativ 200 de membri care trăiesc în Peninsula Istria, în special în localitățile Šušnjevica, Žejane, Čepić, Kršan, Katun, Letaj. Este impresionant modul prin care această comunitate și-a conservat de milenii dialectul pe care îl vorbește – dialectul istroromân, unul dintre cele patru dialecte istorice ale limbii române.
Comunitatea băieșilor în Croația datează din secolul XVIII, când etnici roma, lucrători în minele din Muntenia și Transilvania, au migrat în Europa, inclusiv pe teritoriul Croației de astăzi.
Limba istroromână este pe cale de dispariție, ceea ce este reflectat de prezența ei în Cartea roșie a UNESCO despre limbile în pericol, secțiunea „Limbi în pericol grav”, și în Atlasul UNESCO al limbilor din lume în pericol.
