Redeschiderea punctului de trecere a frontierei de la Tarna Mare-Hija ar contribui la revigorarea celor două zone – Satu Mare (România) și Zakarpatia (Ucraina), actualmente izolate, și ar duce la intensificarea colaborării transfrontaliere este concluzia discuțiilor purtate de președintele CJ Satu Mare, Adrian Ștef, cu guvernatorului regiunii Zakarpatia, Ghenadi Moskal, cu prilejul vizitei pe care o delegație din România a făcut-o zilele trecute în Ucraina. Până acum, partea română și-a dat acordul pentru redeschiderea punctului de frontieră și se așteaptă acordul guvernului ucrainean pentru începerea lucrărilor de modernizare a acestui punct.Guvernatorul Ghenadi Moskal a vorbit despre o veche tradiție – Ziua Bunei Vecinătăți -, iar președintele Adrian Ștef a propus ca în 2016, aceasta să se desfășoare la Micula (Satu Mare), unde există o însemnată comunitate ucraineană.
”Avem un trecut comun, aceleași mentalități și obiceiuri, acum va trebui ca împreună să construim un viitor comun, bazat pe valorizarea tuturor resurselor noastre, lucru care va duce fără îndoială la creșterea prosperității acestei zone” a spus Adrian Ștef, președintele CJ Satu Mare.
Cu acest prilej s-a discutat și despre posibilitatea ridicării unui bust al lui Mihai Eminescu la Ujgorod, având în vedere faptul că și poetul ucrainean Taras Șevcenko are un bust la Satu Mare, propunere primită cu deschidere de guvernatorul Moskal, care cunoaște de altfel, destul de bine limba română.
Totodată, s-a propus realizarea unei tabere de arte plastice la Bobald pentru tinerii artiști români și ucraineni.
Vorbitorii au salutat decizia deschiderii unui birou consular în luna martie, la Slatina (Solotvino), centrul românilor din Zakarpatia, un demers care va facilita foarte mult colaborarea în zonă.
Reamintim că președintele Klaus Iohannis a semnat încă din luna iulie a anului trecut decretul de înființare a noi misiuni diplomatice de la Slatina, care să faciliteze contactele a peste două milioane de români şi de ucraineni, care vor putea să traverseze frontiera comună într-o formă simplificată. Subiectul a fost discutat în februarie 2015, la București, de ministrul Bogdan Aurescu cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.
Dorința românilor din Ucraina de înființare a unei misiuni diplomatice a României în Transcarpatia este mai veche, având în vedere că actualmente, pentru a obţine viza de intrare în România, românii din această zonă trebuie să se deplaseze până la Consulatul General al României de la Cernăuți.
În regiunea Transcarpatia din Ucraina, situată lângă frontiera de nord-vest a României, în vecinătatea judeţelor Maramureş şi Satu Mare, locuiesc actualmente circa 50.000 de români, din care 96 % au declarat limba română ca limbă maternă la ultimul recensământ efectuat în statul vecin. Majoritatea acestora, respectiv 35.000, locuiesc compact în doua raioane situate în dreapta Tisei, care au făcut parte din Maramureşul istoric, respectiv în raionul Teceu (în localităţile: Apşa de Jos, Slatina, Strâmtura, Podişor, Peştere, Bouțu Mic, Bouțu Mare, Carbuneşti şi Topcino) şi în raionul Rahău (în localităţile Apşa de Mijloc, Biserica Albă, Plăiuț şi Dobric). În jur de 10.000 de români denumiţi volohi locuiesc în raioanele Velicoberzeniaschi (în localitatea Mircea), Ujgorog (în localităţile Kamianţa și Antaloviți), Perecin (în localităţile Simer, Turia, Remeta, Turia Pasica, Poroscovo și Svaliavchi), Muncacevo (în localităţile Obava și Verhnia Vajnița) și Irsava (în localitatea Dolga).
Miercuri 17 februarie, o delegație sătmăreană s-a aflat la Ujgorod (Ucraina), la invitația guvernatorului Moskal.
Din delegația sătmăreană au făcut parte președintele CJ, Adrian Ștef, directorul de cabinet Claudiu Sulea, Janko Szep Istvan, șef serviciul la Direcția de Dezvoltare Regională a CJ, comisarul Vasile Maxim, șef serviciu teritorial al Poliției de Frontieră Satu Mare, Felician Pop, directorul Muzeului Județean , Robert Laszlo, directorul Centrului de Creație și Liuba Horvat, secretar general al Uniunii Ucrainenilor din România, președinte al Uniunii Ucrainenilor din județul Satu Mare.
Partea ucraineană a fost reprezentată de regiunii Zakarpatia, Ghenadi Moskal, Mihailo Rusaniuk și Vitali Liubka, șefii administrației raionale Vinogradiv, Volodimyr Kolesnikov, șeful Vămilor din regiunea Zakarpatia, Ivan Haiduk, primarul comunei Hija, precum și Renata Șiman Moiș, șef serviciu relații externe, investiții și cooperare transfrontalieră a administrației regionale Zakarpatia.