Președinția Consiliului Europei și reprezentanții Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind reforma Statutului Curții Europene de Justiție, cu scopul îmbunătățirii funcționării CJUE ca urmare a creșterii constante a numărului de cauze sesizate și a complexității și caracterului sensibil al problematicii ridicate.
Reforma va permite transferul competenței în materie de hotărâri preliminare către Tribunal în domenii specifice, în timp ce Curtea de Justiție își va păstra competența în privința chestiunilor de principiu (spre exemplu interpretarea tratatelor sau Carta drepturilor fundamentale).
Domeniile specifice în care Tribunalul va fi competent în privința hotărârilor preliminare includ:
- sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
- accize
- Codul Vamal și clasificarea tarifară a mărfurilor în Nomenclatura Combinată
- clasificarea tarifară a mărfurilor în Nomenclatura Combinată
- compensarea și asistența pasagerilor în caz de întârziere sau anulare a serviciilor de transport sau refuz la îmbarcare
- schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
Pe aspectele procedurale, reforma prevede un mecanism „ghișeu unic”, unde judecătorii naționali vor continua să adreseze cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare Curții de Justiție, care la rândul său va transmite Tribunalului întrebările aflate în competența sa.
Garanțiile procedurale în fața Tribunalului vor fi asemănătoare celor deja aplicabile la CJUE. Judecătorii Tribunalului vor fi desemnați pentru a acționa ca avocați generali pentru a prezenta o opinie cu privire la întrebarea preliminară, iar la Tribunal va fi creată o cameră intermediară care să se ocupe de anumite cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare.
Limitarea recursurilor la Curtea de Justiție
De asemenea, reforma extinde mecanismul de filtrare pentru contestațiile adoptat în 2019 la orice instituții, agenții, birouri și organisme ale UE la o comisie de apel independentă. În cadrul acestui mecanism, cauzele deja examinate de două ori (de o cameră de recurs independentă și Tribunal) se vor putea adresa Curții Europene de Justiție numai dacă ridică o problemă semnificativă referitoare la unitatea, coerența sau dezvoltarea dreptului Uniunii.
Acest mecanism va fi aplicat și recursurilor în cazurile în care CJUE este competentă prin intermediul unei clauze arbitrale incluse într-un contract, în care litigiul se referă în mod normal la dreptul național. Cu toate acestea, recursul va fi posibil și atunci când litigiul implică aplicarea dreptului UE și ridică probleme semnificative pentru unitatea, coerența sau dezvoltarea dreptului UE.
Alte măsuri
Reforma crește, de asemenea, transparența procedurilor privind cererile de hotărâri preliminare. Fără a aduce atingere normelor privind accesul la documente prevăzute de Regulamentul 1049/2001, care rămâne pe deplin aplicabil, observațiile scrise ale părților vor fi făcute publice după pronunțarea hotărârii, cu excepția cazului în care partea în cauză se opune unei astfel de publicări. Acest lucru va crește responsabilitatea și va consolida încrederea în UE, precum și în dreptul UE, în beneficiul cetățenilor și al judecătorilor naționali.
Ce urmează
Acordul provizoriu la care sa ajuns va trebui aprobat de Consiliu și Parlament și, după adoptarea lui de ambele instituții, va pentru a fi publicat.
Curtea de Justiție a prezentat o propunere de modificare a Protocolului nr. 3 privind statutul său în decembrie 2022.
Modificările au fost convenite în cadrul negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliu, cu participarea Curții de Justiție și a Comisiei.
