Punctul Comun de Contact Porţile de Fier I, în format bilateral, româno-sârb, a fost operaționalizat vineri la Punctul de Trecere a Frontierei Porţile de Fier I, în prezenţa chestorului principal de poliţie Liviu Marius Galoș, adjunctul inspectorului general al Poliţiei de Frontieră Române şi a generalului de poliţie Milenko Bozovic, şeful Direcţiei Poliţiei de Frontieră din Serbia. Cei doi oficiali au semnat Regulamentul de organizare şi funcţionare al Punctului Comun de Contact Porţile de Fier I, care va îmbunătăți cooperarea la frontiera româno-sârbă, prin schimbul direct de informaţii în domeniul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi infracţionalităţii transfrontaliere.
Punctul Comun de Contact Porțile de Fier I funcţionează pe teritoriul României, în perimetrul punctului rutier de trecere a frontierei “Porțile de Fier I”, în baza Protocolului dintre MAI din România și MAI din Serbia privind înființarea și funcționarea unui punct comun de contact la frontiera de stat româno-sârbă, semnat la București, în luna mai 2013 și aprobat de Guvernul României în septembrie 2014.
Aceasta structură, în care își desfășoară activitatea reprezentanţi ai Poliţiei de Frontieră din România şi Republica Serbia, va sprijini cooperarea între cele două instituții pentru soluționarea tuturor aspectelor aflate în competență și asigurarea respectării regimului juridic al frontierei de stat.
Protocolul care asigură cadrul juridic bilateral pentru funcţionarea punctului de contact, conține toate reglementările necesare privind regulile de funcţionare, autorităţile competente, statutul personalului, domeniile şi modalităţile de cooperare, aspecte tehnice şi reguli privind suportarea cheltuielilor de funcţionare.
Ca mod de desfășurare a activității, personalul celor două instituţii își va desfășura activitatea în loc comun, iar la solicitarea de informaţii a uneia dintre autorităţile competente, cealaltă autoritate efectuează verificările corespunzătoare şi pune la dispoziţie un răspuns în cel mai scurt timp.
Din punct de vedere al personalului, la Punctul de contact partea română contribuie cu sase politisti de frontiera. Tot personalul este vorbitor de limba sârbă, franceză, engleză, cehă.
Astfel de structuri funcţionează şi la celelalte frontiere ale României, dovedindu-şi eficienţa în realizarea schimbului de informaţii între Poliţia de Frontieră Română şi structurile similare din statele vecine, având o importanță deosebită în contextul măsurilor de securizare a frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Pentru asigurarea unui nivel sporit de securitate la graniţele României, respectiv contracararea criminalităţii organizate transnaţionale, la nivelul Poliţiei de Frontieră Române a fost implementat un nou concept de cooperare transfrontaliera, ce a inclus crearea de puncte şi centre de contact în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea împreună poliţişti de frontieră români şi reprezentanţi ai autorităţilor din statele vecine şi cele membre U.E.
La nivelul Poliţiei de Frontieră Române mai funcţionează încă şase puncte de contact, aflate în puncte strategice ale tarii, în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea aproximativ 80 de poliţişti de frontieră români, împreună cu ofiţeri detaşaţi din alte state europene:
Punctul de Contact Oradea (cooperare internaţională multilaterală prin detaşarea unor ofiţeri de legătură străini care desfăşoară pe perioadă determinată misiuni în cadrul Punctului de Contact Oradea)
Punctul Comun de Contact Artand (structură bilaterală româno-ungară)
Punctul Comun de Contact Cenad (structură bilaterală româno-ungară)
Centru Comun de Contact de Cooperare Poliţienească şi Vamală Giurgiu (structură bilaterală româno-bulgară)
Centrul Comun de Contact Galaţi (cooperare româno – moldoveană)
Punctul de Contact Porubne (structura bilaterală româno-ucraineană)
Prin intermediul acestor structuri de cooperare au fost realizate verificări în străinătate şi în ţară cu privire la persoane, documente, autovehicule sau obiecte suspecte, depistate la frontieră sau în interiorul României.
Aceste verificări au determinat certificarea suspiciunilor poliţiştilor de frontieră cu privire la săvârşirea unor fapte de natură penală, conducând implicit la descoperirea de autoturisme furate din străinătate, documente de călătorie false ori falsificate folosite de migranţi către spaţiul Schengen, identificarea unor persoane urmărite în alte state şi chiar anihilarea unor reţele de contrabandişti ce acţionau la graniţele române.
Eficienţa activităţilor de combatere a infracţionalităţii transfrontaliere are la bază atât coordonarea acţiunilor autorităţilor cu responsabilităţi în domeniu, cât şi realizarea unui schimb operativ de date şi informaţii. În acest sens, un progres îl constituie interconectarea acestor structuri de cooperare, precum şi cu cele care funcţionează în celelalte state europene, pentru a fi realizată o reţea privind schimbul de informaţii, şi care poate conferi un avantaj pentru contracararea criminalităţii transfrontaliere organizate.