Liberalizarea vizelor: Un raport al Comisiei Europene concluzionează că țările din Balcanii de Vest și cele din cadrul Parteneriatului estic îndeplinesc în continuare cerințele pentru a beneficia de un regim de călătorii fără viză .
Astăzi, 4 august, Comisia Europeană prezintă cel de al 4-lea raport privind monitorizarea regimului UE de călătorii fără viză cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și cu Georgia, Moldova și Ucraina. Raportul se axează pe acțiunile întreprinse în 2020 pentru a da curs recomandărilor celui de al 3-lea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor. Pentru țările care beneficiază de scutirea de viză de mai puțin de 7 ani (Georgia, Moldova și Ucraina), raportul prezintă, de asemenea, o evaluare mai detaliată a altor acțiuni întreprinse pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință. Concluzia raportului este că toate țările în cauză continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor și au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut. În același timp, raportul evidențiază domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea fiecărei țări. În raport se precizează, de asemenea, că circulația fără viză continuă să aducă beneficii economice, sociale și culturale statelor membre ale UE și țărilor partenere.
Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, a declarat: „Regimul de călătorii fără viză între UE și țările din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic este o mare realizare. Deși restricțiile legate de pandemia de COVID-19 au avut un impact major asupra mobilității, țările din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic care beneficiază de regimul de călătorii fără viză trebuie să își continue și să își intensifice eforturile de gestionare a migrației și a azilului, precum și de combatere a corupției și a criminalității organizate.”
Migrația, azilul și cooperarea în materie de readmisie
Pandemia de COVID-19 și restricțiile de călătorie impuse în acest context au avut un impact major asupra migrației și a mobilității către UE. Marea majoritate a celor care au călătorit în UE au pornit la drum din motive legitime. Deși toate țările evaluate au continuat să ia măsuri de combatere a migrației ilegale, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde preocupărilor actuale:
- Numărul cererilor de azil a scăzut drastic în primăvara anului 2020. Cu toate acestea, mai multe țări trebuie să ia în continuare măsuri pentru a soluționa problema cererilor de azil nefondate depuse de cetățenii lor, inclusiv prin consolidarea participării la Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) și prin organizarea în continuare a unor campanii de informare specifice.
- Deși ratele de returnare au scăzut din cauza disponibilității limitate a zborurilor, buna cooperare în materie de returnare și readmisie continuă între statele membre și țările participante.
- În ciuda scăderii globale a numărului de treceri ilegale ale frontierei, sunt necesare în continuare îmbunătățiri în domeniile gestionării frontierelor și migrației. Capacitatea de primire în unele țări din Balcanii de Vest pune în continuare probleme, în special în Bosnia și Herțegovina.
- Acordurile privind statutul Frontex cu Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina ar trebui să fie finalizate și puse în aplicare rapid.
- Pentru a asigura un mediu bine gestionat în materie de migrație și securitate, care reprezintă o condiție prealabilă pentru îndeplinirea continuă a criteriilor de liberalizare a vizelor, țările evaluate trebuie să asigure alinierea în continuare la politica UE în domeniul vizelor.
Ordinea și siguranța publică
Toate țările evaluate au continuat să ia măsuri de prevenire și combatere a criminalității organizate. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde preocupărilor legate de securitatea internă:
- Țările în cauză ar trebui să ia măsuri pentru a combate în mod eficace criminalitatea organizată, frauda financiară și spălarea banilor, în special printr-o mai bună coordonare între agențiile de aplicare a legii.
- Corupția la nivel înalt rămâne un motiv de îngrijorare. În unele cazuri, eforturile de combatere a corupției sunt în continuare îngreunate de capacitatea limitată și de statutul juridic al agențiilor anticorupție, precum și de numărul redus de condamnări în cazurile de corupție care sunt judecate (în special în Moldova și Ucraina).
- Țările beneficiare ale regimului de călătorii fără viză care acordă cetățenia în schimbul investițiilor ar trebui să elimine treptat și efectiv astfel de sisteme, pentru a împiedica resortisanții altor țări care au obligația de a deține viză să eludeze procedura UE de acordare a vizelor de scurtă ședere și evaluarea aprofundată a riscurilor în materie de migrație și securitate inerentă acestei proceduri.
Etapele următoare
Comisia va continua să monitorizeze îndeplinirea cerințelor legate de liberalizarea vizelor prin reuniuni la nivel de înalți funcționari, precum și prin intermediul reuniunilor periodice ale subcomitetului pentru justiție, libertate și securitate și al dialogurilor bilaterale și regionale dintre UE și țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză. Pentru țările din Balcanii de Vest, această monitorizare va avea loc, de asemenea, în cadrul rapoartelor periodice privind extinderea și, după caz, în cadrul negocierilor de aderare la UE. Comisia va continua să trimită rapoarte Parlamentului European și Consiliului cel puțin o dată pe an.
Context
În prezent, UE dispune de un regim de călătorii fără viză cu 61 de țări. În cadrul acestui regim de călătorii fără viză, cetățenii din afara UE care dețin un pașaport biometric pot intra în spațiul Schengen fără a deține viză timp de 90 de zile în cursul unei perioade de 180 de zile. Călătorii exonerați de obligația de a deține viză care vizitează spațiul Schengen vor face obiectul Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) de la sfârșitul anului 2022.
Ca parte a mecanismului consolidat privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, adoptat în martie 2017, Comisia monitorizează îndeplinirea continuă a cerințelor privind liberalizarea vizelor de către țările din afara UE care au obținut exonerarea de obligația de a deține viză ca urmare a unui dialog privind liberalizarea vizelor în urmă cu mai puțin de 7 ani și raportează Parlamentului European și Consiliului cel puțin o dată pe an.
Raportul de astăzi este cel de al patrulea din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, primul astfel de raportfiind publicat în decembrie 2017, cel de al doilea – în decembrie 2018, iar cel de al treilea– în iulie 2020.
Datele din prezentul raport se referă la anul calendaristic 2020, cu actualizări pentru 2021, dacă este cazul.
Cetățenii din Muntenegru, Serbia și Macedonia de Nord pot călători în UE fără viză din decembrie 2009. Cetățenii Albaniei și ai Bosniei și Herțegovinei beneficiază de această facilitate de la sfârșitul anului 2010. Regimul de călătorii fără viză a intrat în vigoare pentru Moldova în aprilie 2014, pentru Georgia în martie 2017 și pentru Ucraina în iunie 2017.