Comisia Europeană a publicat al cincilea raport anual privind statul de drept, în care face bilanțul situației respectării statului de drept în toate țările UE.
Ediția din acest an arată că 68 % dintre recomandările formulate în 2023 au fost abordate, integral sau parțial, însă în unele țări persistă preocupări sistematice, iar situația s-a deteriorat și mai mult
Pentru sprijinirea eforturilor de reformă și continuarea progreselor către aderarea la UE, ediția din acest an introduce capitole privind Albania, Muntenegrul, Macedonia de Nord și Serbia.
Principalele constatări și recomandări generale ale raportului din 2024 arată că în domeniul justiției au fost inițiate reforme importante pentru consolidarea independenței sistemului judiciar, dar persistă preocupări sistemice cu privire la independența acestuia și au fost observate cazuri specifice de deteriorare. Deși resursele pentru combaterea corupției au crescut, la modul general corupția rămâne un motiv serios de îngrijorare și se recomandă măsuri suplimentare pentru prevenție și investigarea și urmărirea penală eficace a cazurilor de corupție.
Raportul mai arată că au fost luate măsuri pentru îmbunătățirea siguranței jurnaliștilor, dar în continuare există preocupări legate de independența sau stabilitatea financiară a serviciilor publice de mass-media, de transparența proprietății asupra mass-media, de dreptul de acces la documentele publice și de alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat.
În ceea ce privește controlul și echilibru instituțional, raportul CE face referire la folosirea excesivă a procedurilor accelerate, calitatea procesului legislativ și restricțiile cu care se confruntă societatea civilă și apărătorii drepturilor omului. Recomandările vizează consolidarea proceselor legislative și sprijinirea funcționării autorităților independente.
România
În ceea ce privește capitolul referitor la România, în contextul ridicării MCV în septembrie 2023, Raportul CE menționează că, la fel ca în cazul tuturor statelor membre ale UE, monitorizarea continuă în temeiul raportului privind statul de drept.
Au fost luate măsuri pentru finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind „Legile Justiției”, accentul punându-se în prezent pe punerea în aplicare. O serie de sancțiuni disciplinare impuse de Consiliul Superior al Magistraturii au fost anulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce demonstrează eficiența în continuare a căilor de atac. Se depun eforturi pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, deși, deocamdată, există încă o serie de posturi vacante care, în timp, ar putea afecta calitatea și eficiența justiției. S-au depus eforturi semnificative pentru a îmbunătăți digitalizarea în cadrul sistemului de justiție. S-au luat o serie de măsuri suplimentare pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a legilor justiției.
Punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri. Deși autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt, răspunsul legislativ întârziat privind termenele de prescripție a condus în continuare la închiderea unui număr mare de cazuri de corupție și la anularea condamnărilor. S-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție din justiție.
O propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost transmisă Ministerului Justiției, dar aceasta nu acoperă practica „ușilor turnante”.
Nu au fost luate măsuri suplimentare în ceea ce privește introducerea de norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați.
ANI își desfășoare activitatea eficient în ceea ce privește conflictele de interese, declarațiile de avere și avertizarea în interes public. Legea pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată.
Achizițiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupție și, întrucât este un sector prioritar, se iau măsuri pentru a identifica domeniile și procedurile cele mai predispuse la corupție în domeniul achizițiilor publice.
Se preconizează că funcționarea și eficacitatea CNA vor fi îmbunătățite odată cu actualizarea sistemelor sale tehnologice. Deși informațiile privind structura acționariatului societăților care dețin licențe audiovizuale sunt publice, pentru publicul larg este în continuare dificil să știe cine deține în cele din urmă societăți din domeniul mass-mediei din afara sectorului audiovizual. Se impune în continuare consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media, iar lipsa finanțării face dificilă îndeplinirea de către televiziunea publică a mandatului său de serviciu public. În pofida unui cadru juridic solid și a aplicării de sancțiuni, se pare că unele partide politice și-au sporit finanțarea mass-mediei private pentru publicitate politică.
Cadrul juridic privind accesul la informații nu a înregistrat îmbunătățiri. Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea comercială asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor.
Sunt încă necesare eforturi pentru a asigura consultări publice eficace, deoarece deficiențele subzistă. Se depun eforturi considerabile pentru a îmbunătăți calitatea și transparența procesului decizional, dar guvernul utilizează în continuare în mod frecvent ordonanțele de urgență, deși numărul acestora este în scădere. S-au luat măsuri pozitive pentru a obține acreditarea a două instituții naționale pentru apărarea drepturilor omului. Proiectele legislative și o viitoare nouă strategie ar putea contribui la îmbunătățirea situației organizațiilor societății civile, care continuă să se confrunte cu provocări juridice și financiare.
Având în vedere alte evoluții care au avut loc în perioada de referință și pe lângă reamintirea angajamentelor relevante asumate în cadrul PNRR, României i se recomandă să finalizeze procesul inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, inclusiv prin consultări și evaluări în vederea îmbunătățirii în continuare a legilor justiției cu o ocazie viitoare, să continue asigurarea resurselor umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru parchete, să ia măsuri, în special la nivel operațional, pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, să introducă norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați, să își intensifice eforturile de consolidare normelor și a mecanismelor de îmbunătățire a independenței serviciilor publice de mass-media în materie de decizii editoriale și de guvernanță, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de mass media și să intensifice eforturile de asigurare a unor consultări publice eficace înainte de adoptarea legislației.