Cadrul normativ care reglementează actele de identitate ale cetățenilor români nu mai este adecvat pentru nevoile cetățenilor. Prin propunerea legislativă de modificare a Ordonanței de Urgență nr. 97/2005, deputatele Oana Cambera și Simina Tulbure își propun să vină în completarea prevederilor anunțate recent de Guvern cu privire la cărțile electronice de identitate.
Nedeclararea reședinței și neschimbarea adresei de domiciliu, imposibilitatea românilor cu domiciliul în străinătate de a obține acte de identitate definitive, frauda electorală și vulnerabilitatea accentuată a persoanelor care nu pot face dovada domiciliului sunt câteva dintre motivele care au stat la baza inițierii acestui proiect legislativ, spun inițiatoarele proiectului.
Prin această propunere, se doreşte oferirea opțiunii de a avea carte electronică de identitate cu domiciliul în străinătate, facilitarea declarării domiciliului prin preluarea automată din sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară a extrasului de carte funciară, eliminarea necesității prezenței fizice a găzduitorului pentru a da declarația de primire în spațiu, precum și facilitarea redeclarării mențiunii de reședință la aceeași adresă. Proiectul prevede și obligația primăriilor de a furniza o adresă care va servi drept adresă de domiciliu persoanelor defavorizate care nu pot face dovada domiciliului.
„Poate cel mai important și complicat subiect este legat de cetățenii români din Diaspora, care au domiciliul real într-o țară din străinătate, dar pe cartea de identitate românească figurează cu domiciliul în România. Declararea domiciliului în străinătate implică pierderea cărții de identitate românești și dobândirea unui Pașaport de Cetățean Român cu Domiciliul în Străinătate (acronimul CRDS), care vine la pachet cu o serie de dezavantaje, discriminare și abuzuri în ceea ce privește exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești. Faptul că unui cetățean român i se refuză eliberarea unei cărți de identitate pentru singurul motiv că nu are domiciliul în România, reprezintă un dezavantaj cauzat de exercitarea libertății de circulație și de ședere într-un alt stat. Lista inegalităților și a discriminărilor este lungă, iar această situație îi face pe mulți să aleagă o variantă ocolitoare pentru a-și păstra cartea de identitate românească și, implicit, avantajele ei: declarația falsă privind domiciliul în România. Dacă acest proiect va deveni lege, vom înlătura această discriminare, iar Diasporenii vor putea avea pașaport CRDS, dar și carte electronică de identitate cu domiciliul în Diaspora,” a declarat Simina Tulbure, deputată și co-inițiatoare a proiectului.
„Județul Ilfov, pe care îl reprezint în Parlament, ilustrează problematica nedeclarării reședinței sau a domiciliului. Deși datele oficiale cu privire la populația județului Ilfov ne arată că acesta are puțin peste 450.000 de locuitori, în realitate, populația județului este aproape triplă. Discrepanțele mari între realitate și datele oficiale afectează inclusiv alocarea de resurse pentru unitatea administrativ teritorială unde locuiesc aceștia. Un alt fenomen prezent și în județul Ilfov este cel al fraudei electorale. Prin acest proiect descurajăm frauda electorală prin metoda „viză de flotant”, limitând numărul de persoane pentru care se poate solicita reședința temporară la aceeași adresă la 10. Întrucât în prezent legea nu prevede o limită a numărului de persoane pentru care se poate solicita viză de flotant la aceeași adresă, în special în preajma alegerilor apare un fenomen prin care zeci, sute, mii de persoane sunt înregistrate cu reședință temporară sau domiciliul la aceeași adresă. În județul Ilfov în anul 2020 (an electoral) s-au acordat de două ori mai multe vize de flotant decât în anii anteriori (14.491 în 2020, 7.383 în 2019, 6.500 în 2018 și 6.354 în 2017, urmat de o diminuare semnificativă – 8.642 în 2021),” a declarat Oana Cambera, deputată și co-inițiatoare a proiectului.
Pentru elaborarea prevederilor, inițiatoarele proiectului au colaborat cu Direcția pentru Evidența Populației din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și beneficiază de sprijinul mai multor partide politice din Parlament. Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere, în calitate de primă Cameră sesizată.