Premierul Florin Cîțu s-a angajat în fața președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen la o serie de reforme, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență. Lista reformelor a fost prezentată oficialilor europeni în cadrul discuțiilor de la Bruxelles, fiind asumată de premier și președinte. Printre reforme se numără reforma pensiilor, a companiilor de stat, reforma administrației publice, precum și reforme sectoriale în alte domenii.
Potrivit documentului cu care Florin Cîțu a mers la Bruxelles, Guvernul se angajează, de asemenea, să reducă tăierile ilegale, să crească rata de reciclare, să îmbunătățească cadrul legal al achizițiilor publice și să adopte criterii obiective pentru stabilirea salariului minim.
Reformele asumate de premierul Florin Cîțu
Documentul prezentat Comisiei Europene:
„Obiectivele vor fi susținute de unele reforme foarte concrete care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență. Majoritatea vor fi implementate între 2021 și 2024, în timpul mandatului actualului Parlament. Acestea sunt reforme structurale pe care România le-a întârziat prea mult timp:
- a) Pensii – o reformă majoră care să asigure echitate pentru cei cu venituri mici, dar și sustenabilitate fiscală pe termen mediu și lung a sistemului de pensii.
- b) Politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru creșterea veniturilor din taxe și impozite, optimizarea cheltuielilor și stabilitatea cadrului fiscal.
- c) Întreprinderi de stat – revizuirea cadrului întreprinderilor publice pentru a îmbunătăți guvernarea corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare și control cu accent pe responsabilitate și performanță.
- d) Salariile publice – revizuirea sistemului pentru a limita creșterile ulterioare ale anvelopei salariale.
- e) Banca Națională de Dezvoltare – crearea și operaționalizarea băncii, urmată de o evaluare a pilonilor.
- f) Administrația publică – un nou sistem de admitere în serviciul public și un sistem de promovare îmbunătățit, inclusiv pentru funcțiile de conducere.
- g) Justiție – modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anticorupției.
- h) Decarbonizarea transporturilor – introducerea principiilor verzi de taxare, un nou sistem de taxare a transportului rutier și promovarea transportului cu emisii zero.
- i) Energie regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței energiei electrice.
- j) Alte reforme sectoriale în diverse alte domenii:
– Adoptarea reformei venitului minim de incluziune.
– Promovarea îngrijirii primare în unitățile spitalicești.
-Reducerea tăierilor ilegale în pădurile românești.
– Creșterea ratelor de reciclare.
-Adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim.
-Dialog social sporit.
-Îmbunătățirea calității și predictibilității luării deciziilor.
-Îmbunătățirea guvernanței locale.
-Cadrul îmbunătățit pentru achizițiile publice.”
De asemenea, Florin Cîțu s-a angajat în numele Guvernului la o serie de obiective până în 2024:
- a) o creștere economică anuală semnificativ mai mare decât cea medie din UE și zona euro, pentru a accelera procesul de convergență
- b) reducerea deficitelor
- c) reîncadrarea economiei într-o politică fiscală sustenabilă pe termen mediu și lung
- d) reducerea costurilor de creditare și îmbunătățirea ratingurilor de țară
- e) creșterea coeziunii sociale prin reducerea sărăciei
- f) asigurarea coeziunii teritoriale prin legarea tuturor regiunilor istorice de București și de vestul Europei
- g) reducerea corupției și a impactului acesteia asupra mediului de afaceri
- h) îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice
- i) o tranziție corectă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon
