“ Relații româno-ucrainene: istorie și contemporaneitate” la Satu Mare

Adrian Ștef, președintele Consiliului Judetean Satu Mare: ”Am avut o istorie comună, trebuie să avem și un viitor comun!”

Simpozionul internațional “Relații româno-ucrainene: istorie și contemporaneitate”, ediția a VII-a, a avut loc zilele trecute, la Satu Mare.
Potrivit interregionews.eu, la eveniment au participat peste 100 de persoane, de la Muzeul Județean Satu Mare, Universitatea Națională din Ujgorod, Arhivele Naționale Maramureș, Baia Mare, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, Arhiva din Beregovo, Transcarpatia, Universitatea de Vest “Vasile Goldis” Arad, filiala Satu Mare, Institutul de istorie “ G. Baritiu”, Cluj-Napoca, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, București, Asociația “Ucraina-Lumea”, Fondul de Caritate “Resurse și Inițiative Publice” orașul Cernăuți şi Uniunea Ucrainenilor din România.

La deschiderea oficială care s-a desfășurat  în sala de conferințe “Vasile Lucaciu” de la Universitatea de Vest  “Vasile Goldis”, pe lângă numeroșii oaspeți au fost prezenți și președintele Consiliului Județean Satu Mare Adrian Ștef, președintele Uniunii Ucrainenilor din România Nicolae Miroslav Petretchi, primarul orașului Satu Mare Dorel Coica, Ala Kenndzera, președintele Asociației “Ucraina –Lumea”, Kiev, Universitatea Naţională de Silvicultură a Ucrainei, orasul Lvov.

Evenimentul a început cu intonarea imnurilor celor două state, Ucraina și România, după care, Adrian Ștef, președintele Consiliului Judetean Satu Mare în cuvântul de dechidere a a declarat că: “Țin foarte mult la prietenia dintre cele două țări, buna colaborare dintre cele două regiuni, județul Satu Mare și Transcarpatia, raioanele Hust și Vinogradiv. Avem semnate deja și acorduri de înfrățire cu cele două județe. Eu cred că am avut o istorie comună și trebuie să avem și un viitor comun”.

Lucrările simpozionului s-au desfășurat pe două secțiuni – “Istorie și istoriografie”, “Relații internaționale – Antropologie culturală”.

Pe parcursul celor două zile de lucru, participanții la simpozion au avut posibilitatea să-și prezinte  temele de cercetare, să dezbată diverse probleme legate de domeniul în care activează. Iată doar câteva din  temele  care au fost abordate la acest forum științific: “Călcâiul lui Ahile”, al Greco-catolicilor: Episcopul roman Olexii Povchii (1753-1816-1831) și primele două diviziuni ale Episcopiei din Mukacevo” ( prezentator Volodimir Fenici, decanul facultatii de istorie de la Universitatea Națională din Ujgorod), “Bucovina la intersecția intereselor etnice și geostrategice în prima jumătate a secolului XX ( Serghii Gakman, vicepreședintele Fondului de Caritate “Resurse și inițiative publice”), orașul Cernăuți, “Internet resurse ca sursa despre istoria si prezentul comunității etnice ucrainene din România” (Mihailo Zan) Universitatea Națională Ujgorod  și altele.

Despre scopul acestui simpozion Liuba Horvat, organizatorul acestui eveniment și secretarul general al Uniunii Ucrainenilor din România a menționat: “ne dorim să unim ambele popoare,  România și Ucraina, să unim istorici, politologi, sociologi, oameni de cultură într-un cadru științific unde să se poată discuta despre istorie și problemele care ne unesc și care ne diferențiază”.

Cu aceast prilej, a și fost invitată artista emerită a Ucrainei, Lesia Horova, care a oferit participanților forumului  un program excepțional de melodii ucrainene și de autor, demonstrând o tehnică și o măiestrie interpretativă vocală de invidiat.  Iar regizorul ucrainean Valentin Perkaci a demonstrat filmul documentar istoric “Cazacii transdunăreni”, film vizionat cu un mare interes de publicul internațional.

De asemenea, trupa de teatru “ Pasărea de foc” din cadrul Organizației județene a Uniunii Ucrainenilor din România, Cluj a prezentat piesa “Familia lui Kaidas” o adaptare după povestirea omonimă a scriitorului ucrainean  Ivan Neciui Levitchi. Povestirea ilustrează problemele stringente ale acelor vremuri apărute ulterior după reforma de la 1861, lipsa de perspectivă a țăranului ucrainean, ruinarea structurii patriarhale a satului. Prin această reprezentație cu caracter etnografic se urmărește atât promovarea valorilor ucrainene, cât și ale comorilor folclorului ucrainean.