Reprezentanți ai românilor din comunitățile istorice și din diaspora, alături de aproximativ 1.500 de credincioși au participat, luni, la hramul mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvoru Mureșului, supranumită și mănăstirea românilor de pretutindeni.
Liturghia prilejuită de marea sărbătoare a fost oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu episcopul Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Emilian Lovișteanu și de episcopul Gurie, al Devei și Hunedoarei. Tricolorul românesc a fost arborat în curtea mănăstirii, dar putea fi văzut și prins în pieptul pelerinilor care au venit la slujbă, mulți dintre ei purtând costume populare.
Reprezentanții românilor din comunitățile istorice, care vor fi prezenți la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, s-au declarat bucuroși și emoționați că participă la o sărbătoare atât de importantă și au mărturisit că la Izvoru Mureșului se simt acasă. „Am fost de multe ori la mănăstire, dar niciodată nu am fost la o sărbătoare mare precum cea de astăzi și văzând atât de mulți români din zonă și noi, românii veniți din mai multe țări din jurul României, nu pot să vă explic ce emoție simt. E o emoție, în primul rând, de unitate, de apartenență la ceva, sentimentul că ai o casă unde trăim noi, toți românii, indiferent dacă suntem din România, Serbia sau din alte țări„, a declarat Daniel Magdu, reprezentantul comunității românilor din Voivodina, Serbia.
La rândul său, Predrag Balașevici, din Valea Timocului, Serbia, a afirmat că bucuria participării la liturghie, alături de un număr mare de români, este cu atât mai mare cu cât românilor din Serbia de Răsărit li s-a interzis, decenii întregi, construirea de biserici și oficierea de slujbe în limba română.
Și Ivo Gheorghiev, din Bulgaria, a spus că la Izvoru Mureșului și-a regăsit ‘liniștea sufletească și spirituală’ și și-a exprimat speranța că ‘lucrurile vor intra în partea normală și nu vom mai fi tratați de oameni nedoriți de nimeni’.
Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Emilian Lovișteanu, i-a îndemnat pe credincioși să se roage Maicii Domnului ca să ‘mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru salvarea sufletelor’ și a reamintit că porunca iubirii rămâne permanent valabilă în lumea aceasta și în lumea veșniciei lui Dumnezeu. El a subliniat faptul că mănăstirea de la Izvoru Mureșului reprezintă o oază de românism și de ortodoxie, unde se simt acasă românii veniți de pretutindeni.
Episcopul Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, i-a a binecuvântat pe pelerini și pe participanții la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului și a punctat faptul că drapelul și crucea sunt cele două icoane ale poporului român.
Mănăstirea de la Izvoru Mureșului, realizată în stil brâncovenesc, încântă nu numai prin frumusețea construcțiilor și prin zona superbă în care este așezată, ci și prin cea mai mare suprafață de pictură în frescă din România, realizată în stil neobizantin. Piatra de temelie a fost turnată în anul 1996, iar primul primul hram al mănăstirii s-a oficiat la 15 august 1999, în vreme ce sfințirea a avut loc un an mai târziu, în prezența patriarhului de atunci, Preafericitul Teoctist.