– Interviu cu secterarul de stat Stejărel Olaru, coordonatorul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni –
Apropiatulul Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius poate deschide un drum nou și pentru comunitatea românească din Republica Moldova. Pe marginea acestui subiect, am discutat cu secretarul de stat Stejărel Olaru
Strategia DPRRP vizează, în general, probleme ale comunităţilor româneşti din afara graniţelor. Apropiatul Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius, va avea repercusiuni și asupra comunității din Rep. Moldova. Cum trebuie privit acest moment din perspectiva românilor de peste Prut?
– Este un moment crucial pentru cetăţenii Republicii Moldova pentru că Uniunea Europeană înseamnă un nou început. Eventuala aderare la Uniunea Europeană ar consfinţi apartenenţa Republicii Moldova la construcţia europeană, un spaţiu integraţionist în cadrul căruia aderarea nu reprezintă ultima fază. După aderare, un stat-membru continuă să se integreze în structurile europene, să adopte legislaţie în conformitate cu acquis-ul comunitar, să evolueze alături de ceilalţi membri. Este suficient să ne uităm la o hartă a Europei şi să realizăm că Republica Moldova aparţine Europei. În plus, dacă trecem în revistă şi istoria regiunii, argumentul pro-european este cu atât mai forte.
Care ar fi, pentru Rep. Moldova, beneficiile drumului european?
– Trebuie să ne gândim la cele patru mari şanse, cele patru mari libertăţi europene de mişcare: circulaţia persoanelor, serviciilor, bunurilor şi capitalurilor. Acest fapt se traduce printr-o mobilitate economică deosebită, astfel că cetăţenii Republicii Moldova îşi pot fructifica altfel oportunităţile economice şi profesionale. Oricum, în prezent, mare parte din aceştia trăiesc şi lucrează în state ale Uniunii Europene şi trimit o parte din câştigurile lor înspre economia din Republica Moldova, dar nu sunt încă cetăţeni europeni. O bună parte din românii din Republica Moldova sunt deja familiarizaţi cu Uniunea Europeană. Uniunea Europeană a introdus în 1993, în urma Tratatului Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht) cetăţenia europeană, care oferă o serie de drepturi pe teritoriul Uniunii. Cetăţenia europeană este un câştig în ceea ce priveşte drepturile omului, o reuşită de proporţii a integrării europene, pentru că ea oferă un nou statut, unul de egalitate între cetăţenii Uniunii. De asemenea, acest concept şi această realitate juridică generează premisele consolidării unei noi identităţi europene. A fi german înseamnă şi a fi european, a fi român înseamnă a fi şi european şi aşa a prins contur un numitor identitar comun.
În alt registru, merită punctat şi aspectul fondurilor nerambursabile, al ajutorului financiar pe care UE îl poate oferi, prin diverse programe, pentru noile state membre, atât în perioada de pre-aderare, cât şi după aceea, astfel că cetăţenii Republicii Moldova ar putea valorifica şi această dimensiune a intrării în UE.
Nu în ultimul rând, integrarea în UE reprezintă o şansă politică, pentru că înseamnă apartenenţa la o structură care are planuri şi capabilităţi în materie de politică externă, de securitate şi apărare. Aşadar, românii din Republica Moldova vor fi mai în siguranţă, vor fi protejaţi, pentru că Uniunea Europeană este interesată să aibă frontiere stabile şi securizate.
Ce înseamnă pentru România o reuşită a acestui summit şi implicit o deschidere a Republicii Moldova către valorile europene?
– Diplomaţia românească ar repurta un succes pe mai multe paliere. Ar însemna că am reuşit să explicăm foarte bine partenerilor noştri europeni unde este locul Republicii Moldova, iar aceştia s-au convins, la rândul lor, de această realitate. Ar mai însemna că am putea să transmitem din expertiza noastră unui viitor membru al UE, care este şi vecin direct şi unde se vorbeşte limba română. În mod implicit, transmiterea expertizei în probleme legate de UE ar fi facilitată, pentru că am folosi limba română în acest proces.
În acelaşi timp, cred că o decizie pozitivă la Vilnius ar putea impulsiona ambele societăţi, de pe cele două maluri ale Prutului, să le capaciteze să lucreze mai mult împreună. Povestea europeană este una de succes, continuitate şi extindere.
„Summitul de la Vilnius va fi un succes pentru Republica Moldova” a spus preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, în cadrul întrevederii cu Iurie Leancă, Lituania fiind ţara care deţine de la 1 iulie a.c. preşedinţia Consiliului UE. Credeţi în această provocare?
– Aşa cum am amintit, cred că există o dorinţă reală din partea Uniunii Europene de deschidere către Republica Moldova şi cred că statele baltice sunt interesate de stabilitate şi prosperitate în estul Europei. Locul Republicii Moldova nu este în Asia sau în altă parte, locul ei este alături de Europa. Desigur, locul în UE este un loc negociat şi muncit, care trebuie să corespundă criteriilor de aderare, dar am încredere că Uniunea va deschide calea către aderarea Republicii Moldova.
Dincolo de miza generală a stabilității şi securității în regiune, deschiderea drumului european pentru Moldova poate fi o oportunitate şi pentru departamentul pe care îl conduceţi?
– Am convingerea că da. Avem deja un program nou, „Dimitrie Gusti”, care contribuie la consolidarea societăţii civile şi această dimensiune poate deveni şi mai atractivă pentru aplicanţii noştri. Să nu uităm, Uniunea Europeană pune mare preţ pe astfel de lucruri. Mai mult decât atât, cred o eventuală aderare a Republicii Moldova la UE ar dezvolta şi mai mult educaţia şi mass-media în limba română, inclusiv cu sprijinul DPRRP.
Care sunt proiecțiile DPRRP pentru Republica Moldova şi pentru comunitatea românească de aici?
– Aşteptăm următorul an bugetar, în speranţa unor alocări consistente pentru nevoile comunităţilor de români. În linii mari ne propunem să fim o prezenţă solidă în Republica Moldova şi să oferim un sprijin echilibrat, ţinând cont şi de energia generaţiilor tinere de aici. Am avut recent un eveniment, şcoala de vară „Cunoaşte-ţi vecinii”, organizată la Eforie Nord, pentru tinerii români din comunităţile istorice, care au venit la studii în România. Am avut surpriza plăcută să vedem, o dată în plus, că tinerii din Republica Moldova sunt extrem de bine pregătiţi şi de conectaţi la realităţile ţării lor, ale României şi ale Uniunii Europene. (pentru viitorulilfovean.ro/timpromanesc, a consemnat Romeo Crîşmaru)
