În Europa, calitatea mai bună a aerului a dus la scăderea semnificativă a numărului de decese premature în ultimii zece ani. Cu toate acestea, cele mai recente date oficiale ale Agenției Europene de Mediu (AEM) arată că aproape toți europenii sunt încă afectați de poluarea aerului, care provoacă decesul prematur a circa 400 000 de persoane pe întreg continentul.
Raportul AEM intitulat Air quality in Europe – 2020 report (”Calitatea aerului în Europa – raport 2020”) arată că valoarea limită a Uniunii Europene pentru particulele fine de materie (PM2.5) a fost depășită, în 2018, de șase state membre: Bulgaria, Croația, Cehia, Italia, Polonia și România. Doar patru țări din Europa – Estonia, Finlanda, Islanda și Irlanda – au înregistrat concentrații mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care sunt mai stricte. Raportul AEM constată că se menține decalajul dintre limitele legale ale UE în ceea ce privește calitatea aeruluiși recomandările OMS, o problemă pe care Comisia Europeană intenționează să o rezolve prin revizuirea standardelor UE în cadrul planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării.
Noua analiză a AEM se bazează pe cele mai recente date oficiale privind calitatea aerului obținute de la peste 4 000 de stații de monitorizare din întreaga Europă, în 2018.
AEM estimează că expunerea la particule fine de materie a cauzat aproape 417 000 de decese premature în 41 de țări din Europa în 2018. În jur de 379 000 din aceste decese au fost înregistrate în cele 28 de state membre ale UE, numărul de decese premature cauzate de dioxidul de azot (NO2) și de ozonul troposferic (O3) fiind de 54 000, respectiv 19 000. (Cele trei cifre reprezintă estimări distincte și nu trebuie însumate, pentru a evita dubla contabilizare).
Conform raportului AEM, politicile europene, naționale și locale, precum și reducerile emisiilor din sectoarele principale de activitate au îmbunătățit calitatea aerului în Europa. Începând din anul 2000, emisiile principalilor poluanți atmosferici, în special al oxizilor de azot (NOx) proveniți din transport, au scăzut semnificativ, deși activitatea în acest sector este tot mai intensă și emisiile de gaze cu efect de seră asociate acestui sector au crescut. Și emisiile poluante provenite din aprovizionarea cu energie au scăzut semnificativ, dar progresele înregistrate în reducerea emisiilor provenite de la clădiri și din agricultură sunt lente.
În 2018, datorită calității mai bune a aerului, decesele premature cauzate de poluarea cu particule fine de materie au fost cu aproximativ 60 000 mai puține decât în 2009. În ceea ce privește dioxidul de azot, scăderea este chiar mai mare, deoarece numărul de decese premature a scăzut cu 54 % în ultimii zece ani. Aceste progrese sunt determinate de un factor esențial: punerea în aplicare permanentă a politicilor în domeniul mediului și al climei în întreaga Europă.
”Îmbunătățirea calității aerului datorită politicilor de mediu și climatice pe care le-am pus în aplicare este o veste bună. Dar nu putem ignora aspectele negative – numărul deceselor premature în Europa din cauza poluării aerului este încă mult prea mare. Prin Pactul verde european (link is external) ne-am stabilit un obiectiv ambițios de a reduce la zero toate tipurile de poluare. Pentru a atinge acest obiectiv și a proteja pe deplin sănătatea oamenilor și mediul, trebuie să reducem și mai mult poluarea aerului și să ne aliniem mai îndeaproape standardele de calitate a aerului la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Vom analiza acest aspect în viitorul nostru plan de acțiune”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane și pescuit Virginijus Sinkevičius.
Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM, a declarat: ”Datele furnizate de AEM sunt dovada faptului că investiția într-o calitate mai bună a aerului este o investiție care permite ameliorarea sănătății și a productivității pentru toți cetățenii europeni. Politicile și acțiunile compatibile cu ambiția Europei de a reduce poluarea la zero fac să trăim mai mult și mai sănătos în societăți mai reziliente”.
Comisia Europeană a publicat recent o foaie de parcurs privind planul de acțiune al UE intitulat „Către o strategie de reducere la zero a poluării”, în cadrul Pactului verde european.
Calitatea aerului și COVID-19
Raportul AEM conține și o prezentare generală a legăturilor dintre pandemia de COVID-19 și calitatea aerului. Evaluarea mai detaliată a datelor provizorii ale AEM pentru 2020 și modelizarea adiacentă efectuată de către serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS) confirmă evaluările anterioare conform cărora anumiți poluanți atmosferici au scăzut cu până la 60 % în numeroase țări europene în care au fost instituite măsuri de izolare în primăvara anului 2020. AEM nu dispune încă de estimări cu privire la posibilele efecte pozitive ale aerului mai curat din cursul anului 2020 asupra sănătății.
În același timp, raportul indică faptul că expunerea prelungită la poluanți atmosferici cauzează boli cardiovasculare și respiratorii, ambele fiind considerate factori de risc de deces în cazul pacienților cu COVID-19. Legătura de cauzalitate dintre poluarea aerului și gravitatea infecțiilor cu COVID-19 nu este însă clară, fiind necesare cercetări epidemiologice suplimentare.
Nota de informare a AEM intitulată „EEA’s health risk assessments of air pollution”(Evaluările AEM privind riscurile pentru sănătate ale poluării atmosferice), oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care agenția își efectuează estimările privind efectele calității slabe a aerului asupra sănătății.
Efectele expunerii la poluarea atmosferică asupra sănătății sunt diverse, de la inflamarea plămânilor până la decese premature. Organizația Mondială a Sănătății evaluează dovezile științifice din ce în ce mai numeroase care corelează poluarea atmosferică cu diferite consecințe asupra sănătății, cu scopul de a propune noi recomandări.
În cadrul evaluării riscurilor pentru sănătate efectuate de AEM, mortalitatea este aleasă ca efect cuantificat asupra sănătății, în măsura în care, pentru efectul respectiv, probele științifice sunt cele mai solide. Mortalitatea cauzată de expunerea prelungită la poluarea atmosferică este estimată prin doi indicatori diferiți: „decese premature” și „ani de viață pierdută”. Aceste estimări permit măsurarea impactului general al poluării atmosferice în rândul unei populații date, cifrele neputând indica, de exemplu, anumite persoane care locuiesc într-o anumită zonă geografică.
Efectele asupra sănătății sunt estimate separat pentru cei trei poluanți (PM2.5, NO2 și O3). Aceste cifre nu pot fi însumate pentru a determina efectele globale asupra sănătății, deoarece aceasta ar putea duce la o dublă contabilizare a persoanelor expuse la concentrații mari ale mai multor poluanți.