Persoanele mai puțin conștiincioase sunt mai predispuse să distribuie informații greșite sau știri false
Despre pandemii, politică și personalitate: rolul conștiinciozității și al ideologiei politice în distribuirea de știri false
Împărtășirea informațiilor greșite poate fi catastrofală, mai ales în perioadele de importanță națională. Studiată de obicei în contexte politice, distribuirea de știri false a fost legată în special de ideologia politică conservatoare. Cu toate acestea, astfel de generalizări radicale riscă să crească polarizarea politică.
Un studiu* publicat în Journal of Experimental Psychology oferă o perspectivă mai nuanțată, propunând ipoteza că distribuirea de știri false este prezentă într-o mai mare măsură la persoanele conservatoare cu conștiinciozitate scăzută. La niveluri înalte de conștiinciozitate nu există nicio diferență între liberali și conservatori.
Autorii studiului își bazează concluzia pe ipoteze testate în contextul știrilor despre COVID-19, politice și neutre, în opt studii (șase preînregistrate; două replicări conceptuale) cu 4.642 de participanți și 91.144 de observații unice privind știrile participanților. Dorința generala de haos explică efectul interactiv al ideologiei politice și al conștiinciozității asupra distribuirii de știri false. La aceasta se adaugă inadecvarea intervențiilor de verificare a faptelor pentru a descuraja răspândirea știrilor false.
Acest lucru subliniază provocările asociate cu abordarea știrilor false, în special în timpul unei crize precum COVID-19, în care dezinformarea afectează capacitatea guvernelor de a reduce pandemia.
De la zvonurile privind vaccinul anti-Covid până la utilizarea greșită, fatală a ivermectinei, dezinformarea a pus obstacole semnificative în lupta împotriva pandemiei.
Deși etichetele de avertizare privind conținutul s-au dovedit că descurajează oamenii să distribuie așa-numitele „știri false”, acest lucru nu este valabil pentru toți.
O nouă cercetare de la Fuqua School of Business de la Duke University identifică un anumit tip de personalitate care nu numai că are o mai mare predispoziție să distribuie informații greșite și nici nu este descurajat să le partajeze chiar și după ce a fost avertizat că ar putea fi fals.
Studiul*, publicat în Journal of Experimental Psychology, a arătat că persoanele cu convingeri politice liberale și conservatoare au distribuit, într-o anumită măsură, știri eronate.
De asemenea, studiul a constatat că conservatorii care au avut scoruri scăzute la conștiinciozitate s-au implicat într-o măsură mult mai mare într-un astfel de comportament, au fost mai predispuși decât liberalii sau conservatorii conștiincioși să distribuie informații înșelătoare.
Conștiinciozitatea se referă la tendința unei persoane de a fi conștiincioasă, de încredere, precaută, de a-și controla impulsurile și de a respecta normele sociale, arată Hemant Kakkar, autorul principal al lucrării „Of Pandemics, Politics, and Personality: The Role of Conscientiousness and Political Ideology in Sharing of Fake News”.
Scopul cercetării este de a oferi o înțelegere mai profundă și mai nuanțată a numeroaselor cercetări făcute din 2018 care au concluzionat că, în general, conservatorii sunt mai predispuși decât liberalii să creadă și să distribuie informații greșite, a spus Kakkar.
„Polarizarea politică este foarte mare în acest moment, așa că cercetările existente prezintă o generalizare problematică”, a spus Kakkar, al cărui studiu se concentrează pe management și organizații. „Dacă îi prezentăm pe toți conservatorii în aceeași lumină, doar promovăm polarizarea politică. În această cercetare, susținem că efectele sunt mult mai nuanțate și limitate la un subset mic de oameni cu valori conservatoare.”
Din opt studii cu mai mult de 4.600 de participanți, Kakkar și co-autorul Asher Lawson, doctorand la Fuqua, a explorat numeroși factori care ar putea determina oamenii să împărtășească informații greșite, chiar și după ce au fost avertizați că ar putea fi false. Cercetarea a arătat că conștiința joacă un rol semnificativ.
Conform teoriei, conștiinciozitatea este una dintre cele cinci trăsături care cuprind personalitatea ”Big 5” larg citate în psihologie, care au apărut în anii 1980. Trăsăturile Big Five au fost folosite pentru a investiga subiecte de la modul în care oamenii funcționează în echipele de lucru până la susceptibilitatea unei persoane la boala Alzheimer. Pentru a determina conștiinciozitatea, participanții au completat un chestionar de 60 de itemi care măsura această trăsătură pe o scală de șapte trepte.
Spre surprinderea cercetătorilor, datele au arătat că acei conservatori care au împărtășit informații greșite au făcut-o indiferent de cât timp au petrecut pe rețelele sociale, dacă au susținut ideile din povestea falsificată sau chiar pentru că încercau să-și alinieze sprijinul cu o anumită personalitate politică, a spus Kakkar. Analiza a constatat că participanții care au împărtășit informații eronate au fost motivați de dorința de a crea haos, a spus el.
„Am fost șocați să vedem că acest lucru nu are nimic de-a face chiar și cu neîncrederea față de mass-media de masă”, a spus Kakkar. „A avut mai mult de-a face cu nemulțumirea lor față de instituțiile politice și sociale actuale și cu dorința de a le distruge, în favoarea anarhiei”.
„Din păcate, această dorință nu este atenuată chiar și atunci când participantul a văzut un avertisment că povestea pe care o împărtășește ar putea fi falsă. Așadar, o întrebare critică pentru viitor este dacă există ceva care poate ajuta la reducerea acestui comportament. Poate abordând dorința de haos a acestor indivizi?…”
Cercetătorii speră că publicul va recepta mesajul acestor date – combinația dintre personalitate și convingerile politice – nu doar convingerile politice influențează tendința oamenilor de a perpetua informații false.
„Conștiința pare a fi un factor cu adevărat important care determină relația dintre ideologia politică a unei persoane și distribuirea dezinformării”, a spus Lawson. „Acest comportament a dispărut aproape complet la persoanele cu niveluri mai ridicate de conștiinciozitate.”
Samiha Khanna, Duke University
* Studiul menționat: Lawson, M. A., & Kakkar, H. (2021). Of pandemics, politics, and personality: The role of conscientiousness and political ideology in the sharing of fake news. Journal of Experimental Psychology: General. Advance online publication. https://doi.org/10.1037/xge0001120
