Dincolo de creșterea economică din ultimii ani, România este mai vulnerabilă ca oricând în fața unei potențiale crize, cu dezechilibre majore și fără niciun fel de măsuri de protecție, afirmă experții de la compania de consultanță Frames și Agenția de consultanță pentru dezvoltarea afacerilor (ACDA). ”De ce nu vorbesc candidații la prezidențiale despre economie?”, se întreabă aceștia, într-o radiografie privind evoluția macroeconomică a României din ultimii ani și perspectivele business-ului în intervalul 2019-2022.
Sezonul electoral 2019-2020 a debutat fără niciun fel de discuție despre soarta economiei, despre strategia și bugetul pe 2020, într-o perioadă în care, la nivel internațional, provocările și temerile investitorilor au atins un nivel ridicat.
Măsurile protecționiste luate de SUA și China, Brexit-ul, problemele economice din Germania – principalul nostru partener comercial, încetinirea ritmului de creștere al comerțului mondial, provocările din piața resurselor și cea valutară, opiniile investitorilor – toate reprezintă semnalele unei potențiale crize economice.
În fața acestor perspective nefavorabile, România se prezintă mai rău ca la precedenta criză, din 2010, cu o economie bazată în principal pe consum, cu dezechilibre majore, cu o datorie externă care crește fulminant, cu firme slab capitalizate și cu un cadru economic lipsit de atractivitate pentru investitorii interesați de business-uri de tip greenfield, cu dezvoltare pe orizontală.
În plus, România are o rată de absorbţie a fondurilor UE de 32% în actuala perioadă de programare 2014-2020, ceea ce situează ţara noastră sub media europeană.
Potrivit analiștilor, anul electoral 2020 ar putea aduce o accentuare a dezechilibrelor macro-economice.
”Creșterea salariilor și a pensiilor peste limitele bugetare, împrumuturile fără limite ale statului, distribuirea discreționară a fondurilor în perspectiva alegerilor locale & parlamentare, focusul pe măsurile cu caracter electoral, toate acestea reprezintă măsuri care, dacă vor fi puse în practică, vor accentua și mai mult deficitele statului român, iar efectele se vor resimți în toată economia, și așa extrem de fragilă. O depreciere semnificativă a leului în următoarele luni, însoțită de o scumpire a resurselor, mărfurilor și serviciilor, creșterea inflației – sunt elemente care vor accentua și mai mult dezechilibrele economice. Accentuarea blocajului financiar, limitarea accesului la finanțare, închiderea afacerilor și disponibilizările de personal vor fi în prim-plan. Pentru investitorii străini, România va continua să fie o țară nefrecventabilă”, arată analiza.
Experții susțin că, în aceste condiții, dezbaterea economică, identificarea unor soluții viabile pentru susținerea business-ului trebuie să se afle în prim-plan. Iar primul pas trebuie făcut de acum, de la alegerile prezidențiale.
”Dincolo de justiție, de probleme de corupție, de zgomotul politic electoral, de interesele partidelor, așteptăm să vedem care sunt planurile economice ale prezindențiabililor. Indiferent cine va merge la Cotroceni este necesar să vină cu o viziune concretă privind economia, să ofere soluții pentru eliminarea dezechilibrelor și pentru susținerea mediului de afaceri”, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.
”Se împlinesc 30 de ani de capitalism în România și țara noastră continuă să aibă o economie vulnerabilă, bazată pe consum, slab capitalizată, cu un Cod Fiscal care se schimbă mai ceva ca prognozele meteo. Este de datoria politicienilor să vină cu soluții care să pună economia pe făgașul normal, să ofere cadrul investițional propice atragerii de investitori”, afirmă acesta.
România, încotro?
Toate semnalele economice din ultima perioadă, inclusiv cele privind evoluția PIB, indică faptul că economia începe să piardă din turație.
”Din economie vin semnale îngrijorătoare. Printre altele, inflaţia în România este de trei ori mai mare decât media europeană, producția industrială este în scădere față de anul precedent, iar datoria externă a României a crescut în primele 6 luni cu 9,26%, la 103 miliarde de euro, deficitul de cont curent ajungând la 5,135 miliarde de euro, de la începutul anului, în creştere cu 38,15%”, se arată în analiză.
Statul a pus gaz pe foc în această situație, cu majorarea salariilor și pensiilor într-un ritm nesustenabil. În ultimii patru ani, de exemplu, cheltuielile cu salariile s-au dublat, de la 25,1 miliarde lei, în 2015, la 50,9 miliarde lei în prezent.
”Cheltuielile de personal, cu salariile bugetare, au crescut cu 23%, față de anul trecut, cele cu bunurile și serviciile au urcat cu 13%, iar cele cu asistența socială, în principal cele cu pensiile, au avansat cu 11%. Astfel am ajuns la un deficit bugetar de aproximativ 20 de miliarde în condițiile în care, la nivelul întregului an nu ar trebui să depășească 30 de miliarde. În esență, statul cheltuie mai mult decât încasează din taxe și impozite și, pentru a avea bani, se împrumută cu un ritm mai accelerat ca oricând”, arată analiza Frames & ACDA.
Ce trebuie făcut în economie?
Potrivit experților, sunt câteva măsuri esențiale care ar trebui puse în practică în cel mai scurt termen: reducerea și eficientizarea aparatului de stat, investiții majore în infrastructură, cu impact economic major – drumuri, cale ferată, transport naval și aerian, un cadru fiscal predictibil, o legislație stabilă, programe sectoriale care să încurajeze inițiativa privată, sectorul IMM-urilor.
România se află, în prezent, pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte numărul de companii la mia de locuitori – 29, faţă de 57 media din UE. Valoarea adăugată generată de IMM-urile din România este de 51,3%, al treilea cel mai scăzut nivel din UE.
Potrivit analiștilor, în ceea ce privește programele de stimulare a capitalului autohton, ar trebui să ne inspirăm din exemplul Poloniei. O țară cu o strategie care pune accentul pe dezvoltarea antreprenoriatului, stimulând inteligent evoluția IMM-urilor. Polonia are și un Minister al Antreprenoriatului și Inovației și multe programe și măsuri fiscale de stimulare a dezvoltării IMM-urilor.
”Drept dovadă, Polonia are peste 1.200 de companii prezente în România. Unele ocupa cote de piață importante, pe care antreprenorii români nu au reușit să le păstreze. În sens invers, doar 28 de companii românești sunt prezente în Polonia. În timp ce polonezii au peste 1.200 de firme cu filiale în alte țări, România are în jur de 300”, se spune în analiză.
”Într-o economie fragilă, cum este cea românească, cu peste 90% din business-uri slab capitalizate, dezvoltarea unor mecanisme de susținere a antreprenoriatului este esențială. Programul Start-up Nation are un rol bun, dar un impact prea mic, este prea coercitiv și prea puțin focusat pe inovație, singurul element care poate aduce în timp un plus de competitivitate României. Să luăm exemplu Germania, unde 95% din PIB este generat de sectorul IMM”, afirmă Cristian Lungu, directorul Agenției de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor, ACDA.
Economia mondială trece la nivelul următor, la Industry 4.0, la roboți, computere cuantice, IOT și digitalizare masivă. Experții spun că, din această perspectivă, trebuie să urmăm exemplul Israelului sau al Estoniei, țări care au înțeles că tehnologia joacă un rol determinant în economie și în administrație.
Analiștii spun că statul trebuie să ducă relația cu antreprenorii, cu contribuabilii, la un nivel optim, rapid, similar interacțiunii cu o aplicație de smartphone.
”Accesul trebuie să fie extrem de simplu, intuitiv. Taxele, impozitele, aprobările de cereri, eliberările de documente, înființările de firme, avizele etc., toate trebuie să treacă într-un unic punct de acces, online sau fizic, dacă ne dorim o Românie performantă în viitor”, spune Cristian Lungu.
”Campania electorală pentru prezidențiale trebuie să fie primul pas către o armonizare a deciziei politice cu așteptările economiei, să creeze platforma necesară pentru identificarea și punerea în practică a măsurilor necesare dezvoltării economiei românești, mai ales a celor investiționale și fiscale, o asumare a rolului pozitiv, stimulativ pe care statul trebuie să îl joace în economie”, arată concluziile analizei.