În perioada 23 octombrie – 2 noiembrie, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, organizează expoziţia intitulată „România Mare reflectată în reprezentări cartografice”. Evenimentul cultural va fi găzduit de sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei nr. 125) şi va fi deschis publicului de luni până vineri, în intervalul orar 10.00-18.00, iar sâmbătă în intervalul 10.00-14.00.
Expoziţia, înscrisă în seria manifestărilor dedicate Centenarului Primului Război Mondial şi al Marii Uniri, are ca scop ilustrarea cartografică a diferitelor secvenţe istorice premergătoare constituirii României Mari, prezentarea hărţilor etnografice folosite în timpul negocierilor din cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, din anii 1919 și 1920, precum şi reflectarea noilor dimensiuni teritoriale, geopolitice şi socio-economice în materialele cartografice interbelice.
Perioada istorică în care se fixează această expoziţie are punct de plecare Unirea Principatelor Române din anul 1859, respectiv Charta Principatelor Unite şi Bassarabiei care a fost creată în anul 1861. Cele 85 de hărţi, planuri şi cartograme cuprinse în prezenta expoziţie acoperă parcursul istoric al acestui spaţiu geografic până la cel de-Al Doilea Război Mondial, harta realizată de Institutul Geografic Militar în anul 1941 – Numărul românilor înainte şi după împărţirea ţării aflaţi în ţară şi peste hotare – închizând cronologia reprezentărilor cartografice.
Activitatea diplomatică de la sfârşitul Marelui Război s-a concentrat asupra creării noilor state, iar cartografia tematică s-a dovedit a fi unul din instrumentele principale utilizate în conturarea deciziilor politice ale momentului. În epocă, statele europene şi-au creat comisii de experţi, formate din geografi de seamă, având ca scop culegerea de date şi producerea de documente cartografice.
Expoziţia, organizată la iniţiativa Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, ilustrează faptul că sacrificiul militarilor români în timpul Primului Război Mondial, când numărul victimelor se cifrează la peste 330.000, a fost susţinut, din plin, de celelalte segmente ale societăţii româneşti, cartografia românească fiind un contributor de seamă la izbânda revendicărilor legitime, naţionale şi politice, ale românilor în cadrul Conferinţei de pace de la Paris din anii 1919-1920.
