Comisia Europeană a publicat raportul de convergență, în care evaluează progresele Bulgariei, Cehiei, Ungariei, Poloniei, României și Suediei în direcția aderării la zona euro. Raportul evidențiază rezultate mixte. Niciunul dintre aceste state membre nu îndeplinește în prezent toate criteriile pentru a adera la zona euro.
Raportul de convergență este utilizat de Comisie pentru a formula o recomandare adresată Consiliului UE cu privire la adoptarea monedei euro de către un stat membru. Acest raport este separat de raportul de convergență al Băncii Centrale Europene, dar este publicat împreună cu acesta.
Raportul se bazează pe criteriile de convergență, cunoscute și sub denumirea de “criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Este analizată și compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare.
În ceea ce privește România, țara noastră este în aceeași situație în care se afla și în urmă cu doi, respectiv patru ani, când au fost prezentate rapoartele din 2020 și 2022 care constatau că România nu mai îndeplinește niciun criteriu de aderare la moneda euro. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.
“În lumina evaluării sale privind compatibilitatea juridică și îndeplinirea criteriilor de convergență și luând în considerare factorii suplimentari relevanți, Comisia consideră că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro“, se arată în raport.
Legislația din România – în special Legea nr. 312 privind Statutul Băncii Naționale a României din 28 iunie 2004 (Legea BNR) – nu este pe deplin compatibilă cu cerințele articolului 131 din TFUE.
Criteriul privind stabilitatea prețurilor
Rata medie a inflației în România în cele 12 luni până în mai 2024 a fost de 7,6%, cu mult peste valoarea de referință de 4,1%. Se preconizează că aceasta va rămâne cu mult peste valoarea de referință în lunile următoare.
Criteriul privind finanțele publice
“România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv. La 18 iunie 2021, Consiliul a adoptat o recomandare în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat (TFUE), în vederea încetării situației de deficit public excesiv în România până cel târziu în 2024. La 19 iunie 2024, Comisia a recomandat o decizie a Consiliului prin care se constata că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandarea formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7). Deficitul public general a rămas ridicat în 2023, ajungând la 6,6% din PIB. Acest lucru s-a datorat în principal creșterii în continuare ridicate a cheltuielilor publice, în special în ceea ce privește bunurile și serviciile, transferurile sociale și cheltuielile de personal. O încetinire a veniturilor publice, datorată unei creșteri a PIB-ului nominal mai slabe decât se preconiza, a jucat, de asemenea, un rol. Previziunile economice din primăvara anului 2024 ale Comisiei estimează că deficitul public general va crește la 6,9% din PIB în 2024. Conform previziunilor, acesta va crește ușor și mai mult, ajungând la 7,0 % din PIB în 2025, în ipoteza “nicio schimbare de politică”. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 47,5% în 2022 la 48,8% în 2023 și se preconizează că va continua să crească până la 50,9% în 2024 și 53,9% în 2025. Riscurile de sustenabilitate a datoriei publice a României par a fi ridicate pe termen mediu, în special din cauza faptului că se preconizează o creștere rapidă a datoriei publice până la aproximativ 103% din PIB în 2034. România dispune de cadrul legislativ adecvat, însă punerea în aplicare a cadrului său fiscal a fost, în general, deficitară”, se arată în raport.
Criteriul ratei de schimb
“Leul românesc nu participă la ERM II. România aplică un sistem de curs de schimb de tip “crawl”, care permite intervențiile băncii centrale pe piața valutară. Stabilitatea cursului de schimb a fost utilizată de BNR ca un mecanism important pentru asigurarea stabilității financiare și ancorarea anticipațiilor inflaționiste. Leul s-a depreciat față de euro în 2022 și 2023. În mai 2024, leul era cu aproximativ 0,6% mai slab față de euro decât cu doi ani mai devreme”, mai precizează Comisia Europeană.
Criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung
“Rata medie a dobânzii pe termen lung în cele 12 luni până în mai 2024 a fost de 6,4%, peste valoarea de referință de 5,5%. Rata dobânzii pe termen lung în România a crescut brusc în prima jumătate a anului 2022, de la 5,4% în ianuarie 2022 la 9,3% în iulie 2022, reflectând în mare măsură înăsprirea monetară și creșterea inflației, împreună cu creșterea aversiunii la risc a pieței. Rata dobânzii pe termen lung a scăzut apoi semnificativ în a doua jumătate a anului 2022 și în cea mai mare parte a anului 2023, reflectând perspectivele de scădere a inflației. În primele 5 luni ale anului 2024, rata dobânzii pe termen lung din România a fost în general stabilă, situându-se la 6,3% în mai 2024. Diferențialul pe termen lung față de obligațiunile germane de referință a fost de 377 puncte de bază în luna respectivă, în scădere de la 818 puncte de bază în iulie 2022”, mai explică executivul european.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru privind percepția monedei euro, majoritatea cetățenilor (59%) din statele membre din afara zonei euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra statelor membre care au adoptat-o. Majoritatea (53%) consideră, de asemenea, că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor și pentru ei înșiși (56%). 57% dintre respondenți sprijină introducerea monedei euro în țara lor. Sprijinul este deosebit de pronunțat în România (77%) și Ungaria (76%), urmate de Suedia (55%), Cehia (49%), Bulgaria (49%) și Polonia (47%). Favorabilitatea crește în special în Cehia, cu 6 puncte în plus față de anul trecut.
