Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins recursul formulat de Guvernul Dăncilă, în cazul descoperirii unor nereguli la fondurile europene din agricultură, iar România va trebui să suporte corecții financiare de aproximativ 80 de milioane de euro.
Din vara anului 2018, Comisia Europeană a aplicat României corecții financiare de circa 100 de milioane de euro, pentru o serie de nereguli constatate la absorbția unor fonduri europene în agricultură, în perioada 2014-2016, referitoare la certificarea plăților directe către fermieri, din Fondul European de Garantare Agricolă.
Era vorba de deficiențe privind controale-cheie la măsuri care implică sprijin forferatar din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, verificarea prezenței elevilor la școală, în cadrul facilității, prin care li se acordă acestora lapte, și efectul financiar al unor decizii ale Comisiei Europene care au redus din plățile intermediare.
La 7 septembrie 2018, agentul guvernamental al Guvernului Dăncilă în justiția europeană, Radu Canțăr – care avea să demisioneze după căderea guvernării PSD din 2019 – a contestat la Tribunalul UE corecții financiare de 80 de milioane de euro din totalul sumelor imputate de Comisie.
Radu Canțăr a făcut însă o confuzie și a depus contestația prea târziu, iar Tribunalul UE i-a respins-o, la 30 aprilie 2019, din acest motiv. România ar fi trebuit să sesizeze instanța de la Luxemburg până pe 24 august 2018, dar a întârziat două săptămâni.
”Termenul de introducere a acţiunii, inclusiv termenul pentru considerente de distanţă, a expirat la 24 august 2018 la miezul nopţii. Or, România nu a depus cererea introductivă decât la 7 septembrie 2018. Rezultă că acţiunea a fost în mod vădit introdusă după expirarea termenului prevăzut şi, prin urmare, este tardivă”, a arătat Tribunalul de la Luxemburg, în 30 aprilie 2019.
Tribunalul european a reținut și ridicolul situației, arătând că România a făcut o confuzie în interpretarea termenelor procedurale.
”Trebuie arătat că argumentaţia României se întemeiază pe o confuzie între condiţiile de admisibilitate a unei acţiuni în anulare, menţionate la articolul 263 TFUE, şi cele privind valabilitatea actului atacat printr-o asemenea acţiune (a se vedea în acest sens Ordonanţa din 11 decembrie 2006, MMT/Comisia, T-392/05, nepublicată, EU:T:2006:382, punctul 33). Această argumentaţie nu este, aşadar, de natură să repună în discuţie pertinenţa notificării deciziei atacate ca moment de la care începe să curgă termenul de introducere a acţiunii”, se arată în decizia Tribunalului UE din 2019.
Agentul guvernamental de atunci, Radu Canțăr (care era subsecretar de Stat în Ministerul de Externe) a transmis în aceeași zi către HotNews.ro o precizare în care s-a declarat nedreptățit de Tribunalul UE, care ”nici nu a organizat o dezbatere orală”.
Astfel, la 27 iunie 2019, agentul României, Radu Canțăr, a atacat ordonanța Tribunalului UE cu recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
La 10 octombrie 2019, Guvernul Dăncilă a fost demis de Parlament, prin moțiune de cenzură, iar în noiembrie Canțăr a demisionat din funcția de subsecretar de Stat în Ministerul de Externe, agent guvernamental la Curtea de Justiție a UE. – Rfi.ro