Colaborarea între NATO și Uniunea Europeană este extrem de importantă și am subliniat că este nevoie de o colaborare onestă, profundă, o colaborare care creează sinergii, nu competiții, a precizat președintele Klaus Iohannis într-o declarație susținută înaintea schimbului de opinii pe care Consiliul European l-a avut cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu privire la cooperarea UE-NATO și securitatea euroatlantică.
Poziția României în problema NATO-Flancul Estic-Ucraina are în vedere păstrarea unității și solidarității – și în interiorul Uniunii, și în interiorul NATO, dar și între UE și NATO – și să sprijinim Ucraina în continuare, necondiționat, cu tot ce avem.
În ceea ce privește aderarea Ucrainei la NATO, Klaus Iohannis a reamintit Rezoluția Summitului NATO de la București, din 2008, ”Ucraina și Georgia vor deveni aliați NATO. Necondiționat, fără alte puncte și subpuncte”, dar a arătat că rmâne în discuție când și cum se va întâmpla acest lucru.
România a pledat, încă o dată, pentru sprijinirea Ucrainei și a parcursului ei european, dar și a Republicii Moldova, care are nevoie să-și crească reziliența și să devină membră a Uniunii Europene.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat că, împreună cu alte 9 state (Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Franța, Grecia, Irlanda, Lituania, Slovacia) care sprijină această inițiativă, România propune întărirea mecanismelor de pregătire și răspuns ale Uniunii Europene la dezastre și consolidarea capacității Uniunii în acest domeniu.
În această problemă, România, prin președintele Klaus Iohannis, a transmis președinților Consiliului European și Comisiei Europene o scrisoare susținută și de cele nouă state, prin care susține importanța protecției civile europene în situații de criză majoră și necesitatea întăririi mecanismelor de pregătire și răspuns la dezastre, cu atât mai mult cu cât, la nivel individual, statele membre nu sunt întotdeauna capabile să facă față singure la aceste situații complicate.
În problema combaterii migrației, președintele a vorbit, din nou, despre o soluție comună și a reamintit, în acest context, contribuția națională, inclusiv prin proiectul pilot la granița cu Serbia.
