Autostrăzi, drumuri naţionale, căi ferate şi porturi la Marea Neagră: acesta este ansamblul infrastructurii româneşti ce va fi readus pe linia de plutire graţie fondurilor europene. Comisia se pregăteşte să aloce 4,5 miliarde euro ca să ajute România să îşi repună infrastructura în stare de funcţionare. Aflat într-o vizită în România pe data de 14 iunie, comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, i-a promis premierului Victor Ponta să „injecteze” acest buget în drumurile ţării, scrie Le Monde, citat de RADOR.
Cu numai 550 de kilometri de autostradă, cu drumuri naţionale în stare proastă şi cu nişte căi ferate vetuste, România, cea de-a şapte ţară din Europa ca suprafaţă, suferă de un serios handicap. Dar, graţie finanţării venite din partea Uniunii Europene, Bucureştiul speră să rezolve această problemă de importanţă vitală pentru dezvoltarea ţării. La sfârşitul anului 2012, Bruxelles-ul a blocat programele din domeniul transporturilor din cauza unor nereguli şi cheltuieli pe care Bucureştiul nu le-a putut justifica. Sub presiunea Comisiei Europene, guvernul român a depus eforturi ca să clarifice această situaţie.
România contează pe această infuzie europeană ca să se poată alinia vecinilor săi. Pe 14 iunie, Johannes Hah şi Victor Ponta au inaugurat un pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. Dotat cu o şosea, o cale ferată, cu piste pentru biciclişti şi treceri pietonale, acest pod de 1794 de metri, cel mai mare pod peste Dunăre, a costat 282 milioane de euro, dintre care 106 milioane au fos alocate de Bruxelles.
Ziariștii francezi se întreabă dacă România, pe care o caracterizează drept o țară unde corupția este ”celebră”, poate gestiona banii contribuabililor europeni, adăugând că această problemă este ridicată de FMI de aproape cinci ani ”când România a făcut un împrumut de 20 miliarde euro ca să facă faţă efectelor crizei economice. În urma presiunilor exercitate de această instituţie financiară, guvernul român s-a angajat, în 2011, să numească în fruntea companiilor de stat – adevărate „găuri negre” în economia ţării – administratori privaţi, veniţi chiar şi din străinătate. Benoît Pleska, originar din Belgia, s-a prezentat pentru a prelua conducerea CNADNR, compania publică administratoare a podurilor şi şoselelor”.
Bun cunoscător al ţării, care a gestionat afecerile fabricii de ciment Holcim şi pe cele ale companiei Danone, Benoît Pleska ştie care va fi misiunea sa viitoare. „Sunt în joc subvenţii europene şi trebuie să garantăm că ele vor fi mai bine gestionate ca în trecut”, spune el. „S-ar putea să asistăm la o fluctuaţie a managerilor la nivel european, ceea ce ar constitui o mare premieră. De ce să nu ne imaginăm că un manager german ar putea gestiona poşta elenă? Sau că un finlandez s-ar putea ocupa de telecomunicaţiile portugheze? Pentru mine, această mobilitate a managerilor reprezintă ultima etapă a construcţiei europene”.
În urma presiunilor, România pare pregătită să dea exemplul. În noiembrie, direcţia companiei aeriene Tarom i-a fost încredinţată lui Christian Heinzmann, un alt manager belgian. Posturile-cheie ale companiilor publice româneşti sunt foarte căutate. „Am făcut recrutări pentru 11 societăţi şi am primit 10000 de CV-uri”, declară George Butunoiu, un expert în recrutare, angajat de guvern ca să depisteze cei mai buni manageri. Este adevărat că şi românii se bucură de încredere în faţa străinilor şi tocmai de aceea rezultatele lor sunt bune”.