Comisia Europeană a prezentat astăzi, 18 noiembrie, pachetul de toamnă pentru politica economică, care include avizele referitoare la proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro (PPB) pe 2021 și recomandările de politică pentru zona euro. Acesta este al doilea pas din ciclul semestrului european 2021, care a început în septembrie odată cu publicarea strategiei anuale privind creșterea durabilă, având ca nucleu conceptul de sustenabilitate competitivă. Strategia anuală privind creșterea durabilă a furnizat totodată orientări strategice statelor membre pentru elaborarea planurilor lor de redresare și reziliență și a precizat modul în care Mecanismul de redresare și reziliență (Recovery and Resilience Facility – RFR) se conjugă cu semestrul european. Pachetul prezentat astăzi are la bază previziunile economice din toamna anului 2020, elaborate într-un context de mare incertitudine, conform cărora, din cauza șocului economic provocat de pandemia de coronavirus, în 2022 producția din zona euro și din UE în ansamblu va rămâne sub nivelul anterior pandemiei.
Comunicarea privind situația bugetară a României este disponibilă aici
Măsuri de aplicat în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere în ceea ce privește România
Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat. Având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, Comisia consideră că, în acest moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României. Comisia va reexamina situația bugetară a României în primăvara anului 2021.
Avize privind proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro
Avizele privind PPB pentru 2021 țin cont de criza sanitară actuală, de gradul ridicat de incertitudine și de recesiunea economică gravă provocată de epidemia de COVID-19. Având în vedere activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere, recomandările bugetare emise de Consiliu în iulie 2020 au fost de natură calitativă. Prin urmare, avizele de astăzi analizează în special dacă măsurile bugetare de sprijin planificate pentru 2021 sunt temporare și, în caz contrar, dacă sunt preconizate măsuri de compensare.
Conform evaluării Comisiei, toate PPB sunt în general conforme cu recomandările Consiliului din 20 iulie 2020. Majoritatea măsurilor sprijină activitatea economică în contextul unei incertitudini considerabile. Unele măsuri prevăzute în proiectele de planuri bugetare prezentate de Franța, Italia, Lituania și Slovacia nu par să fie temporare sau însoțite de măsuri compensatorii. Lituania și-a prezentat proiectul de plan bugetar pe baza unui scenariu de menținere a politicilor actuale și este invitată să prezinte un proiect de plan bugetar actualizat.
Pentru Belgia, Franța, Grecia, Italia, Portugalia și Spania, având în vedere nivelul datoriei publice și provocările mari în materie de sustenabilitate pe termen mediu, prezente înainte de izbucnirea epidemiei de COVID-19, este important să se asigure că, atunci când se iau măsuri de sprijin bugetar, se menține sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.
Recomandare privind zona euro, raport privind mecanismul de alertă și propunere de raport comun privind ocuparea forței de muncă
Recomandarea privind politica economică a zonei euroadresează îndrumări personalizate statelor membre din zona euro cu privire la aspectele care afectează funcționarea zonei euro în ansamblu. Anul acesta, ea oferă, de asemenea, orientări de politică cu privire la prioritățile pe care statele membre din zona euro ar trebui să le urmărească în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență. Recomandarea face apel la statele membre din zona euro să se asigure că politicile lor bugetare continuă să sprijine activitatea economică în 2021. De asemenea, aceasta îndeamnă statele membre să-și reorienteze politicile bugetare către realizarea unor poziții prudente pe termen mediu, odată ce condițiile epidemiologice și economice o vor permite. Statele membre sunt încurajate să consolideze cadrele instituționale naționale și să pună în aplicare reformele și investițiile prioritare de natură să consolideze sustenabilitatea și reziliența zonei euro și a statelor membre din zona euro. Aceste măsuri în materie de reforme și investiții ar trebui să creeze condițiile adecvate pentru redresarea economică, în concordanță cu tranzițiile verzi și digitale. În același timp, recomandarea solicită finalizarea uniunii economice și monetare și consolidarea rolului internațional al monedei euro.
Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), instrument de detectare a posibilelor dezechilibre macroeconomice, constată că, în timp ce dezechilibrele macroeconomice erau în curs de reducere înainte de izbucnirea crizei provocate de epidemia de COVID-19, în prezent riscurile de apariție a unor dezechilibre par a fi în creștere în statele membre care se confruntau deja cu dezechilibre înainte de epidemie. Raportul recomandă elaborarea de bilanțuri aprofundate care să identifice și să evalueze gravitatea posibilelor dezechilibre macroeconomice pentru cele 12 state membre care au fost deja identificate ca înregistrând dezechilibre sau dezechilibre excesive în februarie 2020. Acestea sunt Croația, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia.
Propunerea de raport comun privind ocuparea forței de muncă analizează impactul pandemiei de COVID-19 asupra ocupării forței de muncă și asupra situației sociale din Europa. Criza provocată de COVID-19 a întrerupt tendința de evoluție pozitivă de pe piața muncii, care dura de șase ani. Numărul total al persoanelor încadrate în muncă și rata de ocupare a forței de muncă au scăzut semnificativ, deși creșterea ratei șomajului a fost moderată până în prezent datorită adoptării rapide a schemelor de șomaj tehnic și a altor măsuri similare. Statele membre care se confruntau deja cu provocări socioeconomice grave înainte de pandemie sunt acum și mai expuse vulnerabilităților. Pe piața forței de muncă, șocul economic este resimțit în mod diferit de la un sector la altul și de la o categorie de lucrători la alta. Reducerea ocupării forței de muncă i-a afectat într-o măsură mai mare pe lucrătorii care practică forme atipice de muncă. Șomajul în rândul tinerilor a crescut mai mult decât șomajul pentru alte grupe de vârstă. Ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a crescut considerabil. De asemenea, au fost grav afectați lucrătorii născuți în afara UE. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape toate evoluțiile pieței forței de muncă și evoluțiile sociale, actualizând periodic Raportul de monitorizare a rezultatelor privind ocuparea forței de muncă și Monitorul performanței în materie de protecție socială. În cadrul semestrului european excepțional din 2021, raportul comun privind ocuparea forței de muncă va sprijini, în plus, statele membre în identificarea domeniilor prioritare pentru reforme și investiții care să fie incluse în planurile lor de redresare și reziliență, în contextul orientărilor privind ocuparea forței de muncă.
Comisia se angajează să urmărească o strategie de creștere durabilă, care va ajuta UE și statele sale membre să atingă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă explică modul în care Comisia își continuă angajamentul față de dezvoltarea durabilă, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și ODD în elaborarea politicilor sale.
Raport privind supravegherea mai strictă și rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programului
Cel de-al optulea raport privind supravegherea mai strictă pentru Grecia constată că, în ciuda circumstanțelor nefavorabile create de pandemia de COVID-19, autoritățile elene au luat măsurile necesare pentru a-și îndeplini angajamentele convenite, realizând o serie de reforme fundamentale. Pe baza acestui raport, Eurogrupul ar putea să decidă cu privire la publicarea următorului set de măsuri referitoare la datorie condiționate de politici.
Conform rapoartelor privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Cipru, Irlanda,Portugalia și Spania, capacitățile de rambursare ale acestor state rămân solide.
Declarațiile membrilor colegiului:
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „În momentul de față, când Europa este asaltată de un al doilea val al pandemiei, trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a ne ajuta unii pe ceilalți să rezistăm în fața acestei furtuni. Actualul pachet de toamnă are scopul de a îndrepta economiile UE către ape mai liniștite și de a oferi îndrumări în materie de politici, pentru relansarea noastră colectivă. Pentru ca Europa să redevină o forță competitivă la nivel mondial, avem nevoie de măsuri de sprijin bugetar temporare și precis orientate, precum și de reforme și de investiții bine alese, care să conducă la o redresare echitabilă, incluzivă și sustenabilă. În prezent, avem nevoie de un acord politic rapid cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență, pentru ca acesta să poată asigura o ancoră financiară în această criză. Încurajez toate statele membre să stabilească obiective ambițioase pentru planurile lor de redresare și reziliență, în beneficiul tuturor.”
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a spus: „În contextul unei redresări întrerupte și al unei incertitudini foarte mari, guvernele trebuie să continue să combată criza și să sprijine relansarea. Majoritatea măsurilor incluse în bugetele pe 2021 ale țărilor din zona euro sprijină în mod justificat activitatea economică. O redresare puternică și echilibrată depinde însă de intrarea rapidă în vigoare a instrumentului Next Generation EU: pentru a restabili încrederea, a relansa investițiile și a continua reformele profunde de care avem nevoie pentru a ne proteja planeta, pentru a construi societăți mai echitabile și pentru a asigura succesul digitalizării. Prin urmare, fac apel la guvernele din UE să dea dovadă de un puternic simț al responsabilității față de propriii cetățeni și față de toți europenii în acest moment crucial. Haideți să ducem la bun sfârșit acest plan de redresare.”
Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Criza declanșată de epidemia de COVID-19 a întrerupt tendința de evoluție pozitivă a pieței forței de muncă, care dura de 6 ani. Au fost afectați toți europenii, dar în special tinerii și persoanele cu contracte temporare sau atipice. UE va continua să mobilizeze toate resursele aflate la dispoziția sa și să sprijine statele membre în eforturile lor de a atenua consecințele socioeconomice ale crizei, de a-i proteja pe lucrători, de a menține locurile de muncă și de a facilita tranzițiile profesionale către economia verde și digitală. Trebuie să ne concentrăm eforturile pe competențe și pe formare, pentru a ne adapta la piața forței de muncă post-COVID-19. În această perioadă de criză, este esențial să întindem o mână celor mai vulnerabile persoane din societate și să punem și mai mult accent pe combaterea sărăciei, a excluziunii și a inegalităților.”
Următoarele etape
Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate astăzi. Comisia așteaptă cu interes să poarte un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conținutul acestui pachet și la fiecare etapă ulterioară a ciclului semestrului european.