Secretarul de Stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale Mircea Duşa a avut marţi, 7 februarie, o întrevedere cu Paul Savereux, director în cadrul Diviziei pentru Politici şi Planificarea Apărării al Secretariatului Internaţional al NATO. Întrevederea a avut loc în contextul Reuniunii România – NATO pentru pentru analiza capabilităţilor pentru apărare 2017 – 2018, ce se desfăşoară la Bucureşti.Mircea Duşa a reamintit stadiul angajamentelor asumate de România în cadrul NATO, inclusiv aspectele privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare, din care 35% (un nivel care depășește semnificativ recomandarea NATO de 20%) sunt alocate achiziţiilor de echipamente majore. În acelaşi context, secretarul de stat a prezentat modalitatea de îndeplinire a angajamentelor, în special în ceea ce priveşte programele de înzestrare destinate operaţionalizării forţelor, acestea constituind contribuţia României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării.
”Ne reconfirmăm angajamentul în direcţia alinierii procesului naţional de dezvoltare a capabilităţilor cu priorităţile identificate la nivelul Alianţei, prin asigurarea unui nivel adecvat al alocării resurselor, şi intensificarea participării în cadrul proiectelor şi iniţiativelor multinaţionale”, a subliniat secretarul de Stat, anunță MApN.
Reprezentantul NATO a subliniat importanţa respectării angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare conform documentului adoptat în cadrul Summit-ului din Ţara Galilor din anul 2014 şi a onorării contribuţiilor solicitate pentru îndeplinirea nivelului de ambiţie al Alianţei. În timpul întrevederii, Paul Savereux a remarcat progresele realizate de ţara noastră în tot ceea ce priveşte domeniul apărării.
România şi-a îndeplinit angajamentele din cadrul Planului de creştere a capacităţii operaţionale a Alianţei (constituirea comandamentului Diviziei Multinaţionale şi a unităţii NATO de integrare a forţelor), iar în privinţa asigurării prezenţei aliate adaptate (tFP) pe flancul estic al NATO a dezvoltat şi consolidat cele patru elemente asumate – constituirea brigăzii multinaţionale, cadrul multinaţional de instruire, prezenţa aliată adaptată în domeniul maritim şi contracararea sistemelor de interzicere a accesului zonal. Din perspectiva operaţională, România rămâne un contributor major al Alianţei prin participarea la misiunile şi operaţiile conduse de NATO, în conformitate cu angajamentele asumate: Resolute Support din Afganistan, misiunile KFOR, Sea Guardian şi rezerva stategică a SACEUR.
Rezultatele procesului de analiză a capabilităţilor pentru apărare 2017 – 2018 se vor regăsi atât pe agenda reuniunii miniştrilor Apărării din statele membre ale NATO din luna iunie, cât şi pe agenda Summit-ului NATO din luna iulie de la Bruxelles.