România s-a alăturat unei coaliții-nucleu de 17 state ONU din toate regiunile geografice, inițiată de Vanuatu, pentru a solicita un aviz consultativ al Curții Internaționale de Justiție pe tema schimbărilor climatice.
Acțiunea inițiată de Vanuatu este menită să clarifice obligațiile statelor în temeiul dreptului internațional în ce privește efectele schimbărilor climatice și să determine comunitatea internațională să-și consolideze eforturile pentru combaterea schimbărilor climatice și protejarea statelor vulnerabile.
Până în prezent, inițiativa a câștigat sprijinul a 112 state membre ONU (din totalul de 193 de state membre).
,,Implicarea României în această inițiativă consolidează poziția constantă a țării noastre de promotor al instrumentelor dreptului internațional și de susținător al jurisdicției Curții Internaționale de Justiție, ca garant al supremației dreptului în relațiile internaționale. Totodată, demersul ilustrează interesul României de a aduce o contribuție semnificativă și inovatoare la eforturile globale de combatere a cauzelor și efectelor schimbărilor climatice. Preocuparea comunității internaționale privind schimbările climatice este în creștere în ultimii ani, inclusiv având la bază multiplicarea fenomenelor extreme și implicațiile asupra ordinii și securității în lume. România a manifestat un interes activ față de analiza aspectelor juridice ale schimbărilor climatice și efectelor acestora, inclusiv din perspectiva fenomenului de creștere a nivelului mărilor și oceanelor. De altfel, am prezentat de curând, la 14 februarie, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, implicațiile grave pe care fenomenul global al creșterii nivelului mărilor și oceanelor le are deja sau le-ar putea avea asupra întregii comunități internaționale, inclusiv în ceea ce privește pacea și securitatea la nivel global, în special asupra statelor insulare mici și a statelor costiere”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu pe acest subiect.
Avizul Curții Internaționale de Justiție va fi solicitat prin adoptarea unei rezoluții a Adunării Generale ONU. După negocieri cuprinzătoare cu toate statele ONU, la 20 februarie 2023 coaliția a publicat proiectul final de rezoluție. România a pledat în cadrul consultărilor pentru un text clar, ambițios, orientat spre viitor. Prin co-autorarea rezoluției, statele ONU sunt invitate să transmită un semnal unitar privind angajamentul lor de a respecta obligațiile climatice existente în temeiul dreptul internațional.
Conform proiectului de rezoluție, întrebarea ce va fi adresată Curții Internaționale de Justiție pentru a elabora un aviz consultativ conține elemente legate de responsabilitățile față de generațiile prezente și viitoare pentru schimbările climatice, precum și privind obligațiile statelor care au cauzat daune semnificative de mediu și continuă să cauzeze astfel de daune, vizând, astfel, atât situațiile din trecut, cât și din prezent sau viitor. Prezentăm mai jos textul întrebării:
„Având în vedere, în special, Carta Organizației Națiunilor Unite, Pactele internaționale cu privire la drepturile civile și politice și cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, Acordul de la Paris, Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării, datoria diligenței necesare, drepturile recunoscute în Declarația Universală a Drepturilor Omului, principiul prevenirii daunelor semnificative aduse mediului și datoria de a proteja și conserva mediul marin:
(a) care sunt obligațiile statelor în temeiul dreptului internațional de a asigura protecția sistemului climatic și a altor părți ale mediului împotriva emisiilor antropice de gaze cu efect de seră pentru state și pentru generațiile prezente și viitoare;
(b) care sunt consecințele juridice ale acestor obligații pentru state atunci când, prin actele și omisiunile lor, au cauzat daune semnificative sistemului climatic și altor părți ale mediului, în ceea ce privește:
(i) statele, inclusiv, în special, statele mici insulare în curs de dezvoltare, care din cauza circumstanțelor lor geografice și a nivelului de dezvoltare sunt vătămate sau afectate în mod special de sau sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice?
(ii) popoarele și indivizii generațiilor prezente și viitoare afectate de efectele negative ale schimbărilor climatice?”
