România sprijină Ucraina în eforturile ei de asociere politică şi integrare economică cu UE. Afirmația aparține șefului diplomației române, Titus Corlăţean, care a sfârșitul săptămânii trecute și-a manifestat speranța că ”programul de asociere al Ucrainei cu UE va fi îndeplinit”, context în care acordul de asociere între Ucraina şi UE ar putea fi semnat la Conferinţa Parteneriatului Estic ce va avea loc la Vilnius, în noiembrie. Într-o conferință de presă comună susținută cu omologul său ucrainean, Leonid Kozhara, aflat în vizită în România, Corlăţean a declarat de asemenea că drumul european al Ucrainei reprezintă o „decizie suverană” şi trebuie să fie respectat de către toţi actorii internaţionali.
„Orice formă de presiune care ar putea fi motivată politic în scopul de a schimba voinţa suverană, legitimă, a statelor partenere cu UE din Parteneriatul Estic reprezintă o formă inacceptabilă”, a spus Corlăţean, reafirmând astfel poziţia comună a UE.
Potrivit Rador, Corlăţean făcea aluzie la embargoul impus de Rusia asupra unor produse din Moldova şi Ucraina, o măsură care este considerată o formă de presiune economică asupra acestor state foste sovietice, care fac eforturi pentru a se apropia mai mult de UE.
Corlăţean a afirmat că săptămâna trecută a cerut Uniunii Europene să găsească „foarte rapid” o modalitate de a oferi sprijin, asistenţă şi compensaţii financiare acelor state care au fost afectate de recentele măsuri restrictive impuse de către Rusia.
UE, prin programul ei de „Parteneriat Estic”, oferă o serie de acorduri politice şi comerciale unui număr de şase state din fostul spaţiu sovietic. Acordurile sunt similare cu cele oferite unor ţări precum Polonia în anii ’90, deşi acum nu mai sunt legate şi de promisiunea aderării.
Între timp, Rusia încearcă să atragă statele foste sovietice într-o uniune vamală pe care a creat-o împreună cu două dintre ele, Belarus şi Kazahstan, şi care urmează să se dezvolte spre un spaţiu economic unic pentru a se constitui în cele din urmă o „Uniune Euroasia” după modelul UE.