Comisiile de politică externă ale Parlamentul României au adoptat o Declaraţie privind susţinerea Ucrainei şi a poporului ucrainean pe calea europeană, document care va fi trimis statelor europene, dar şi Federaţiei Ruse, au anunțat, marţi, preşedinții celor două comisii parlamentare de politică externă Petru Filip și Laszlo Borbely, în cadrul unei conferințe de presă comune.
Declaraţia subliniază îngrijorarea în ceea ce priveşte efectele actelor de agresiune asupra Ucrainei şi evidenţiază susţinerea pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a ţării vecine. Astfel, România adresează un apel pentru soluţionarea rapidă a crizei din Ucraina prin cooperare şi dialog, respingând în mod ferm orice formă de acţiune militară, politică sau economică împotriva ucrainienilor.
“Această declaraţie va fi trimisă pe canale diplomatice oficiale atât către ţările interesate, atât în spaţiul european, cât şi Parlamentului Ucrainei, implicti celor două camere ale Federaţiei Ruse pentru că este un punct de vedere politic important. În acest document se regăsesc câteva exprimări diplomatice despre agresiune pentru că, până la urmă, este vorba despre o agresiune a unei ţări împotriva altei ţări şi nu ne-am ferit de a sublinia acest lucru. Susţinem, fără rezerve, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internaţional pentru că nu putem să acceptăm ca în 2014 să reluam discuţia despre legiuirea frontierelor”, susţine preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Petru Filip.
Documentul semnat de cele două comisii ale Romîniei exprimă inclusiv disponibilitatea României de a oferi asistenţă Ucrainei, bazată pe experienţa în procesul de aderare la Uniunea Europeană, în perspectiva unui posibil proces de integrare.
“Ceea ce se întâmplă în Crimeea este un lucru care poate să fie îngrijorător deoarece începerea unui război rece în zonă cu poate crea decât o tensiune suplimentară, iar România solicită găsirea unei soluţii paşnice, a unei soluţii politice în zonă, astfel încât interesele populaţiilor rusofone să fie apărate cu mijloace democrate.”, a spus senatorul Petru Filip.
Prin această Declaraţie, parlamentarii români se pronunță pentru găsirea unei soluţii paşnice, politice în zonă, „cu mijloace democratice, aşa cum se întâmplă în tot spaţiul european civilizat”, a mai spus Petru Filip.
În finalul declaraţiei este evidenţiată relevanţa accentuată a voinţei comune a comunităţii internaţionale de a acţiona în conformitate cu obiectivele şi principiile Cartei ONU, reafirmată de toate statele semnatare ale Actului Final de la Helsinki.
În ceea ce privește statutul limbi române ca limbă regională, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului a apreciat că Rada Ucrainei a făcut „un gest politic greşit” abrogând legea care dădea dreptul minorităţilor să folosească limbile materne la nivel regional şi local. Este „un subiect delicat cu care România nu poate fi de acord, pentru că şi România are o minoritate importantă. Minoritatea românească din Ucraina are dreptul în a-şi conserva valorile culturale proprii. Am solicitat şi prin această Declaraţie şi printr-o scrisoare directă adresată Comisiei de politică externă a Parlamentului Ucrainei dorinţa noastră de a se revedea, din punct de vedere legislativ, această modificare pe care Parlamentul a adoptat-o anul acesta„, a subliniat Filip.
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, Borbely Laszlo, s-a declarat încântat de faptul că România s-a reunit pentru a cere Parlamentului Ucrainei să modifice legea limbilor regionale : “Este important să dăm un semnal foarte clar în ceea ce priveşte drumul european al Ucrainei, aşa cum Moldova şi-a asumat această răspundere anul trecut. Este foarte important pentru România să luptăm pentru acele drepturi care înseamnă, de fapt, ca limba română să redevină o limbă regională, în spiritul Cartei ONU.”
La rândul său, preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Laszlo Borbely, a declarat că România, fiind graniţa de est a UE şi a NATO, are „responsabilităţi foarte mari” în situaţia actuală dificilă.
În opinia sa, Declaraţia este importantă pentru a da „un semnal foarte clar” în ceea ce priveşte susţinerea pentru drumul european al Ucrainei.
Săptămâna trecută, comisiile reunite de politică externă ale Parlamentului, au avut o întrevedere cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, în cadrul căreia au discutat despre situația din Ucraina, în urma recentelor evenimente care au dus la schimbarea regimului Yanukovici.
